Licitatia pentru construirea centurii Sud a orasului Podu Iloaiei a intrat in zona contestatiilor inainte de depunerea ofertelor. Viarom a contestat documentatia de atribuire publicata de Asociatia Iasi Infrastructura sustinand ca aceasta contine cerinte de calificare si clauze contractuale restrictive, disproportionate si nelegale, care ar limita concurenta.
Contractul are o valoare de aproape 100 de milioane de lei pentru un drum ocolitor de 4,4 de kilometri, iar ofertele ar fi trebuit deschise pe 18 iulie.
Principala critica vizeaza cerinta ca ofertantii sa demonstreze executarea anterioara a unui pod sau viaduct cu o deschidere minima de 90 de metri. Viarom argumenteaza ca podurile prevazute in proiect au deschideri de maxim 30 de metri fiecare, lungimea totala de aproximativ 90 de metri fiind realizata prin trei deschideri succesive distincte, nu printr-o deschidere unica.
„Desi documentatia prevede poduri cu o lungime totala de aproximativ 90 de metri, aceasta lungime este realizata prin intermediul mai multor deschideri succesive, respectiv trei deschideri distincte de cate aproximativ 30 de metri fiecare. Prin urmare, niciunul dintre podurile proiectate nu presupune realizarea unei deschideri unice de 90 de metri”, arata Viarom.
Constructorul precizeaza ca cerinta nu poate fi indeplinita nici tehnic in conditiile solutiei constructive prevazute in documentatie: pentru tipul de pod pe grinzi din beton simplu rezemate nu exista grinzi cu lungimea de 90 de metri care sa permita o deschidere unica de aceasta dimensiune. In practica, astfel de structuri sunt realizate prin succesiuni de deschideri mai reduse.
Viarom solicita fie eliminarea cerintei, fie reformularea ei in doua variante: acceptarea unui pod cu deschidere minima de 30 de metri, corespunzatoare lucrarilor din proiect, sau acceptarea unui pod cu lungime totala de minimum 90 de metri, indiferent de numarul de deschideri.
A doua critica vizeaza pragul de lichiditate curenta solicitat ofertantilor, considerat de Viarom excesiv de ridicat: „Un prag excesiv de ridicat al lichiditatii curente reduce in mod nejustificat numarul potentialilor ofertanti si favorizeaza operatorii mari, cu structuri financiare foarte solide, in detrimentul IMM-urilor sau al operatorilor cu modele de business intensive in investitii, dar solvabili.”
A treia critica, si probabil cea mai aprinsa tine de nivelul penalitatilor de intarziere stabilite la 400.000 de lei pe fiecare zi. Viarom considera ca o suma rezonabila ar fi de 10.000 de lei pe zi si semnaleaza un dezechilibru fundamental in contract: penalitatile pentru autoritatea contractanta in caz de intarziere la plata sunt calculate la dobanda legala raportat la sumele neachitate, in timp ce penalitatile pentru constructor sunt sume fixe ridicate, fara legatura cu prejudiciul efectiv si fara mecanism de limitare.
ADI Iasi Infrastructura: „Nu restrangem concurenta, protejam banii europeni”
Directorul ADI Iasi Infrastructura, Marian Lucian Lupu, a respins public criticile lui Viarom, sustinand ca documentatia a fost conceputa pentru a proteja interesul public si finantarea europeana: „Obligatia noastra, ca autoritate contractanta, este sa protejam interesul public, banii europeni si implementarea corecta a unui proiect extrem de important pentru judetul Iasi.”
Lupu argumenteaza ca masurile au fost introduse tocmai pentru a evita situatiile care au afectat numeroase proiecte publice din Romania: intarzieri majore, santiere abandonate, litigii interminabile si pierderea finantarilor europene.
Pe subiectul penalitatilor, ADI sustine ca sanctiunile sunt justificate de riscurile financiare pe care le-ar genera nerespectarea termenelor. „Daca un proiect finantat din fonduri europene intarzie din vina executantului, consecintele financiare pot deveni uriase pentru bugetul public.”
Contestatia urmeaza sa fie analizata de CNSC. Este de remarcat ca Viarom, constructorul care executa tronsonul 1 Cluj – Floresti al centurii metropolitane a Clujului, contesta penalitati pe un alt proiect tocmai in perioada in care a ratat patru termene consecutive de finalizare la Cluj si a cerut prelungire pana in august.
Experienta de pe centura Clujului, unde intarzierile s-au acumulat fara consecinte contractuale vizibile, este exact genul de situatie pe care ADI Iasi Infrastructura spune ca vrea sa o evite prin penalitatile de 400.000 de lei pe zi.
Pe de alta parte, critica lui Viarom privind cerinta de deschidere de 90 de metri pe un proiect cu poduri de 30 de metri pare intemeiata din punct de vedere tehnic.
O cerinta de calificare care nu corespunde lucrarilor efective din proiect risca sa elimine constructori capabili si sa restrange artificial concurenta.
Asa cum am relatat anterior, expertul Adrian Covasnianu a avertizat ca proiectul centurii Podu Iloaiei rezolva doar partial blocajul cronic, intrucat traseul nu ocoleste complet intravilanul si nu elimina trecerea la nivel cu calea ferata.
In aceste conditii, fiecare luna de intarziere adaugata de contestatii prelungeste suferinta celor 46.000 de soferi care tranziteaza zilnic orasul.
