Metroul din Cluj a continuat sa consume bani si in 2026, chiar daca in teren proiectul a avut luni intregi in care avansul a fost greu de observat. 

Registrul de plati al Primariei Cluj-Napoca arata ca, de la inceputul anului, peste 176 de milioane de lei au fost achitati pentru trei componente ale proiectului: contractul de executie derulat de Gülermak, serviciile de supervizare si activitatile aferente exproprierilor. 

Numai constructorul turc a primit 161,75 milioane de lei. In acelasi timp, la inceputul lunii septembrie, Emil Boc anunta ca a cerut companiei date mai precise pentru a putea explica public unde a ajuns efectiv proiectul.

Cea mai mare parte a banilor platiti in acest an este legata direct de contractul de proiectare si executie. Pana la 11 mai 2026, registrul municipalitatii indica plati in valoare cumulata de 161.754.722,15 lei catre Gülermak Agir Sanayi Insaat Ve.

Primele sume consistente au fost achitate in luna martie. La acel moment, platile catre constructor ajunsesera la aproximativ 136 de milioane de lei. Alte facturi au fost achitate ulterior, iar pana in luna mai totalul a crescut cu aproape 26 de milioane de lei. 

In evidentele Primariei, platile din 12 martie sunt legate de „METROU CLUJ CIP5”, in timp ce cele din 11 mai apar pentru „CIP 5 partea 2” si „executie METROU CLUJ”.

Asta nu inseamna insa ca cele aproape 162 de milioane de lei reprezinta exclusiv lucrari fizice care ar trebui sa poata fi observate pe santier. Contractul metroului include si activitati de proiectare, iar chiar Gülermak a explicat ulterior ca o parte importanta a activitatii recente s-a mutat catre documentatii tehnice, verificari, coordonare si pregatirea etapelor viitoare de executie.

Inca 13,45 milioane de lei pentru firmele care supervizeaza proiectul

Separat de banii ajunsi la Gülermak, Primaria a continuat sa plateasca si contractul de supervizare. Din platile identificate pentru SYSTRA si Structurall Consulting Napoca rezulta o suma de aproximativ 13,45 milioane de lei achitata in 2026 pentru aceasta componenta.

Platile sunt raspandite pe mai multe luni si includ inclusiv servicii facturate anterior. Pe 3 martie, de exemplu, au fost achitate mai multe facturi catre SYSTRA si Structurall, unele dintre documente fiind emise in 2025.

Pe 5 martie, doua zile mai tarziu, Structurall Consulting Napoca a primit trei transe de 93.246,30 lei, 23.037,32 lei si 16.455,23 lei, toate aferente aceleiasi facturi din 8 august 2025 si toate inregistrate pentru servicii de supervizare a metroului. In aceeasi zi apar si alte plati catre companie.

Fluxul financiar a continuat in luna mai. Pe 11 mai sunt inregistrate, intre altele, plati de 220.867,43 lei si 157.762,44 lei catre SYSTRA, respectiv de 141.259,73 lei si 34.899,46 lei catre Structurall.

Nici in iunie platile pentru supervizare nu s-au oprit. Pe 9 iunie apar noi sume achitate catre SYSTRA pentru facturile 32–36 si catre Structurall pentru facturile 806–811.

A treia categorie importanta identificata in registru este cea a exproprierilor. In numai patru zile, intre 3 si 6 martie, municipalitatea a efectuat 20 de plati catre SCPA Teaha si Fuzesi, in valoare cumulata de 1.010.514,12 lei.

Platile sunt legate de activitatile necesare procedurilor de expropriere pentru proiectul metroului. Registrul contine numeroase transe distincte, ceea ce explica de ce simpla adunare a catorva dintre platile individuale nu reflecta totalul perioadei.

Adunate, cele trei componente identificate – 161,75 milioane de lei pentru contractul Gülermak, aproximativ 13,45 milioane pentru supervizare si peste un milion de lei pentru activitatile aferente exproprierilor  duc suma platita in 2026 la peste 176 de milioane de lei.

Ce s-a intamplat intre timp cu proiectul?

Daca fluxul financiar este vizibil in evidentele Primariei, evolutia fizica a proiectului a fost mult mai dificil de urmarit in ultimele luni.

La finalul lunii august, Gülermak a explicat ca activitatea din perioada precedenta s-a concentrat mai putin asupra operatiunilor vizibile si mai mult asupra pregatirii tehnice. Constructorul a indicat revizuirea datelor geotehnice existente si a investigatiilor facute in etapa de executie, cu scopul de a rafina modelul geotehnic si de a stabili parametrii necesari functionarii TBM-urilor care ar trebui sa sape tunelurile.

O atentie separata a fost acordata zonei putului de lansare. Potrivit companiei, aici au fost consolidate informatiile geotehnice si finalizate analizele necesare pentru planificarea excavarii si stabilirea masurilor de siguranta.

In acelasi timp, au continuat masuratorile topografice pentru proiectarea detaliata a statiilor, iar proiectarea sectiunii 2 a avansat. Pentru putul de lansare si CC2, documentatiile DTAC si PTE au fost aprobate, la fel ca documentatia DTAC aferenta tronsonului de tunel.

Intr-o etapa mai putin avansata se afla documentatiile pentru statiile S1, S3, S4 si S6, precum si pentru CC1. Acestea au fost finalizate si depuse, dar se afla in proces de aprobare. Constructorul anunta, de asemenea, pregatirea investigatiilor arheologice in zona centrala.

Prin urmare, explicatia Gülermak pentru diferenta dintre sumele platite si activitatea redusa care poate fi observata direct pe santier este ca proiectul traverseaza o etapa dominata de proiectare, avizare, analiza geotehnica si coordonare tehnica, necesara inaintea unor lucrari mai ample de executie.

Problema stadiului concret a ajuns din nou in discutie publica pe 1 septembrie, la inaugurarea primului tronson al Centurii Metropolitane. Emil Boc a fost intrebat atunci despre metrou si despre lipsa unor lucrari consistente vizibile in teren.

Primarul nu a prezentat un nou procent de executie si nici un calendar actualizat. A spus, in schimb, ca municipalitatea a solicitat Gülermak informatii mai precise si ca acestea vor fi comunicate public dupa ce vor ajunge la Primarie.

Declaratia este relevanta si prin raportare la platile facute in acelasi an. Administratia locala achitase deja peste 161 de milioane de lei catre antreprenor pentru componente inregistrate drept lucrari sau executie a metroului, in timp ce pentru o imagine actualizata si detaliata asupra progresului proiectului primarul indica informatiile ce urmau sa fie furnizate de constructor.

In paralel, discutia despre metrou s-a mutat si spre modul in care proiectul va fi finantat in anii urmatori.

Pe 7 septembrie, deputatul PNL de Cluj Ovidiu Cimpean a vorbit despre includerea transportului metropolitan, inclusiv a metroului si trenului metropolitan din Cluj, in discutiile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Pozitia mentionata de Cimpean nu reprezinta insa o alocare europeana deja obtinuta pentru Magistrala I. Este vorba despre sustinerea posibilitatii de finantare a unor asemenea proiecte in viitoarea politica de coeziune si despre negocierile care vor preceda urmatorul exercitiu financiar european.