Autostrada A10 Sebes – Turda continua sa se degradeze in zona kilometrului 66, unde problemele de stabilitate a terenului au revenit pentru al treilea an. Imaginile surprinse sambata, 5 septembrie arata carosabil rupt, taluz prabusit, elemente ale sistemului de armare ramase expuse si o portiune importanta a corpului autostrazii afectata de deplasarea terenului.

Problemele se intind pe aproximativ 500 de metri, intre km 65+900 si km 66+400, pe Calea 1. Circulatia este restrictionata de la sfarsitul lunii mai, iar traficul se desfasoara pe o singura banda dintre cele trei disponibile in zona, cu limitare de viteza.

Situatia a ajuns intre timp si la nivelul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Cluj. DRDP Cluj a sesizat Institutia Prefectului, iar CJSU a aprobat nota de constatare a pagubelor produse de instabilitatea terenului si masurile necesare pentru evaluarea tehnica si gestionarea zonei afectate.

Problema nu a aparut in aceasta vara. DRDP Cluj confirma ca terenul de la kilometrul 66 este instabil de mai mult timp, ca degradarile sistemului rutier s-au produs succesiv si ca zona a ramas sub monitorizare. In ultimii ani au fost executate mai multe interventii pentru remedierea avariilor si mentinerea circulatiei, fara ca evolutia terenului sa fie oprita definitiv.

Cronologia ultimilor trei ani arata cat de persistenta este problema.

In vara lui 2023, carosabilul a cedat in acelasi perimetru, iar PORR Construct, constructorul tronsonului, a revenit pentru lucrari de consolidare a taluzului si refacerea sistemului rutier, desi sectorul deschis circulatiei in 2018 nu se mai afla in garantie.

Interventia nu a inchis insa problema. In toamna anului 2024 au aparut noi degradari, tot in zona kilometrului 66, iar circulatia a fost din nou restrictionata.

In primavara lui 2026, dupa revenirea si evolutia fenomenului, DRDP Cluj a finalizat o expertiza tehnica si un studiu geotehnic. Din 28 mai au fost instituite restrictii pe banda 1 si pe banda destinata vehiculelor lente, iar traficul a ramas concentrat pe o singura banda.

La inceputul lunii iulie, situatia s-a agravat puternic. Prima banda a fost distrusa in zona surparii, ruptura s-a extins spre banda a doua, iar taluzul a cedat pe o lungime de peste 50 de metri, antrenand si elementele de protectie de la marginea autostrazii.

Pe 7 iulie, DRDP Cluj a inceput, prin Sectia Productie, lucrarile necesare pentru punerea in siguranta a sectorului. Doua luni mai tarziu, fotografiile realizate in 5 septembrie arata in continuare o zona grav afectata, iar interventia definitiva de consolidare nu a ajuns inca in executie.

Succesiunea evenimentelor din acest an ridica una dintre cele mai serioase probleme ale cazului de la kilometrul 66. Atunci cand terenul a cedat masiv in iulie, fenomenul era deja cunoscut, expertiza tehnica si studiul geotehnic fusesera finalizate, iar circulatia fusese restrictionata de mai bine de o luna.

Autoritatile au avut, asadar, suficiente indicii ca degradarea nu mai putea fi tratata printr-o interventie obisnuita asupra carosabilului. Cu toate acestea, intre identificarea necesitatii unei consolidari si executarea unei solutii definitive exista etape tehnice si administrative care nu au fost incheiate inainte ca terenul sa cedeze din nou.

Urmatorul pas este elaborarea proiectului tehnic pe baza caruia va putea fi executata consolidarea. Pana atunci, interventiile sunt concentrate asupra punerii in siguranta si mentinerii traficului in zona afectata.

Intre timp, fenomenul de instabilitate continua sa afecteze o autostrada aflata in exploatare si sa tina inchise doua dintre cele trei benzi existente pe acest sector.

Istoricul lucrarilor ridica si problema solutiilor aplicate dupa primele cedari. PORR a intervenit in 2023 asupra taluzului si sistemului rutier, iar un an mai tarziu degradarile au revenit. In 2026, amploarea problemei a crescut suficient pentru a necesita o noua expertiza geotehnica, restrictii prelungite si interventia autoritatilor pentru situatii de urgenta.

Dupa trei episoade succesive, repararea asfaltului, a terasamentului si a elementelor distruse de fiecare surpare nu poate opri fenomenul daca terenul care sustine autostrada continua sa se deplaseze. Solutia care urmeaza sa fie proiectata trebuie sa porneasca de la cauza instabilitatii si de la comportamentul intregului corp al autostrazii pe cei aproximativ 500 de metri afectati.

Problemele de la A10 readuc in prim-plan si calitatea investigatiilor care preced construirea marilor proiecte de infrastructura. Asa cum am mai scris, directorul ADURO, Cezar Serban, a atras atentia asupra efectelor pe care proiectarea subfinantata si studiile geotehnice insuficiente le pot avea ulterior in executie si exploatare. Cristian Erbasu a vorbit, la randul sau, despre riscul ca infrastructura sa nu atinga durata de viata proiectata atunci cand in procesul de construire sunt acceptate compromisuri.

In cazul A10, stabilirea cauzelor concrete trebuie sa rezulte insa din documentatia tehnica realizata pentru kilometrul 66. Expertiza si studiul geotehnic din acest an ar trebui sa arate de ce terenul continua sa se deplaseze si ce tip de consolidare este necesar pentru ca problema sa nu revina dupa urmatoarea reparatie.

Sectorul A10 pe care se afla kilometrul 66 a fost deschis circulatiei in 2018. La opt ani de la inaugurare, aproximativ o jumatate de kilometru de autostrada este afectata de un fenomen de instabilitate care a necesitat interventii in 2023, noi restrictii in 2024 si lucrari de punere in siguranta in 2026.

Mai grav este ca fiecare nou episod a venit dupa ce problema fusese deja cunoscuta si tratata anterior. In 2023 s-a intervenit asupra taluzului si carosabilului. In 2024 degradarile au revenit. In mai 2026 a fost finalizata o noua evaluare tehnica, iar in iulie terenul a cedat din nou. In septembrie, restrictiile sunt in continuare in vigoare, iar cazul a ajuns pe masa Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Ramane acum de explicat ce au stabilit concret expertiza tehnica si studiul geotehnic, care este cauza instabilitatii si daca aceasta vulnerabilitate putea fi identificata in etapa in care autostrada a fost proiectata. La fel de important este de stiut ce solutie a fost aplicata in 2023, de ce nu a impiedicat revenirea degradarilor si daca lucrarile de atunci au urmarit stabilizarea terenului sau doar refacerea zonei afectate.

Foto: Ziarul Unirea