Regiunea Moldova are, in prezent, constructori desemnati pentru majoritatea tronsoanelor de autostrada si drum expres, precum si finantari europene alocate. Cu toate acestea, pana la finalul lunii aprilie nu a fost semnat niciun contract pentru noile sectoare, cu exceptia tronsonului Pascani – Suceava, semnat la 1 mai.
Proiecte precum Autostrada Unirii A8, tronsoane din A7 si drumul expres Suceava – Siret au castigatori desemnati, bugete aprobate si calendare stabilite. Procedurile sunt insa intarziate de un numar ridicat de contestatii. Pe A7 si A8 au fost depuse 13 contestatii simultan, la care se adauga litigii in instanta, blocand semnarea contractelor finantate prin programul SAFE.
Pentru drumul expres Suceava – Siret au fost depuse opt contestatii, dupa ce Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a admis o singura oferta din sase. Pe tronsonul 2 al A8, companiile Strabag si doua firme turcesti contesta rezultatul licitatiei castigate de Danlin XXL.
Numarul mare de contestatii determina prelungirea termenelor procedurale, extinderea documentatiilor si amanarea deciziilor administrative. In cazul proiectelor finantate prin programul SAFE, intarzierile apropie termenul-limita de 31 mai, dupa care finantarea nu mai poate fi utilizata.
Participantii la dezbaterile publice au subliniat ca problema principala nu este lipsa proiectelor sau a capacitatii tehnice. Pe piata constructiilor activeaza companii care finalizeaza lucrari in termen sau inainte de termen, iar operatori precum Strabag, PORR, Webuild si Itinera participa constant la licitatii si executa lucrari in Romania. De asemenea, compania UMB finalizeaza tronsoane de autostrada si reloca resurse catre proiecte din Moldova.
Intarzierile sunt generate de proceduri administrative si juridice. Contestatiile depuse de ofertanti impiedica inceperea lucrarilor, iar unele contracte nu pot fi semnate in lipsa confirmarii surselor de finantare de catre Ministerul Finantelor. In plus, obtinerea avizelor de mediu si reevaluarea ofertelor pot dura perioade indelungate.
In acelasi timp, traficul pe principalele artere din regiune, in special pe DN2, ramane intens, iar lipsa infrastructurii rapide afecteaza mobilitatea si competitivitatea economica. Desi regiunea inregistreaza dezvoltare economica, inclusiv investitii in industrie si sectorul IT, infrastructura rutiera insuficienta limiteaza potentialul de crestere.
Un alt aspect semnalat este riscul pierderii fortei de munca din constructii, in conditiile in care lipsa proiectelor active poate determina migrarea specialistilor catre alte piete.
Pe termen mediu, oportunitatile de dezvoltare includ participarea la reconstructia Ucrainei si integrarea tehnologiilor moderne in infrastructura. Aceste perspective depind insa de capacitatea administrativa de a accelera procedurile si de a asigura implementarea proiectelor in termenele stabilite.
