Romania construieste autostrazi noi cu doua benzi pe sens, dar pe unele sectoare deschise circulatiei traficul a depasit deja capacitatea proiectata.
CESTRIN, Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica, analizeaza necesitatea largirii la trei benzi pe sens a mai multor tronsoane de autostrada, intr-un context in care normativele de proiectare dateaza din 2002 si nu au fost actualizate in ultimele doua decenii.
Stefan Ionita, directorul executiv al CESTRIN, avertizeaza ca in absenta unor reglementari tehnice actualizate, costurile investitiilor pot fi influentate mai mult de optiunile beneficiarului decat de prevederile normativelor, iar valorile estimate pot ajunge la niveluri de pana la 40 de milioane de euro pe kilometru, inclusiv pentru proiecte amplasate in zone de campie.
Problema de fond este aceeasi pe care CESTRIN a semnalat-o si in cazul drumurilor expres fara refugii de urgenta: normativul de baza pentru proiectarea autostrazilor a fost elaborat in 2002 si nu a fost actualizat prin introducerea unor cerinte majore noi.
In acest context, fiecare beneficiar stabileste cerinte diferite, unele conduceri adopta o pozitie prudenta si apropiata de normative, in timp ce altele solicita solutii suplimentare care depasesc exigentele cadrului tehnic.
„O orientare excesiva catre un nivel de «mai bine» sau «mai mult decat pana in prezent», care nu este definit in mod clar si consecvent prin reglementarile tehnice in vigoare si care nu este fundamentat prin expertize tehnice, poate conduce la supraevaluarea semnificativa a valorilor estimate cu care investitiile sunt lansate in procedurile de achizitie”, subliniaza Ionita.
Consecinta practica este că doua proiecte de largire a autostrazii pe sectoare similare ca dificultate tehnica pot avea costuri estimate radical diferite, in functie de cine le promoveaza si ce cerinte impune. Lipsa unui cadru normativ clar face ca estimarea costurilor sa fie subiectiva, iar licitatiile sa porneasca de la valori care nu reflecta neaparat complexitatea reala a proiectului.
Ionita precizeaza ca nu poate fi indicata in mod responsabil o valoare unitara pe kilometru in absenta unei solutii tehnice definite. Costurile depind de nivelul cerintelor beneficiarului, de solutiile tehnice solicitate si de complexitatea zonei.
Largirea de la doua la trei benzi pe sens nu inseamna doar asternerea unui strat suplimentar de asfalt. Presupune largirea platformei si a terasamentelor, extinderea sau reconstruirea podurilor si pasajelor, refacerea sistemelor de drenaj si scurgere a apelor, mutarea parapetelor si a panourilor fonoabsorbante, reconfigurarea nodurilor rutiere si adaptarea sistemelor ITS si de iluminat.
Pe sectoarele cu viaducte sau tuneluri, interventia poate fi imposibila fara reconstrutia completa a structurilor.
Ionita subliniaza ca fiecare cerinta suplimentara impusa de beneficiar produce efecte directe asupra valorii investitiei, iar costurile sunt suportate in final de buget. Cerintele suplimentare trebuie formulate cu responsabilitate, justificate tehnic si evaluate din perspectiva eficientei economice.
Ce sectoare ar avea nevoie de banda a treia
Cele mai evidente candidate pentru largire sunt sectoarele cu trafic ridicat si in crestere: A1 Bucuresti – Pitesti, cea mai circulata autostrada din Romania cu peste 40.000 de vehicule pe zi pe unele sectoare, A2 Bucuresti – Constanta in sezonul estival si A3 Bucuresti – Ploiesti, unde traficul depaseste frecvent capacitatea proiectata.
Pe A1 Bucuresti – Pitesti, proiectul de largire la trei benzi a fost discutat de ani de zile fara sa depaseasca faza de intentie. Pe A2, aglomerarea din weekend-urile de vara genereaza coloane de zeci de kilometri pe un profil de doua benzi care nu mai face fata.
Pe A3 Bucuresti – Ploiesti, cei 62 de kilometri inaugurati in 2012 au fost proiectati cu doua benzi pe sens, iar traficul a crescut mult peste estimarile initiale.
Ionita insista pe un aspect pe care il considera esential: institutiile care dispun de organisme tehnice de specialitate beneficiaza de un avantaj important, intrucat pot fundamenta riguros cerintele beneficiarului.
Prin analize tehnice si economice specifice, aceste institutii pot stabili cerinte echilibrate, adaptate necesitatilor reale si nivelului de complexitate.
Romania construieste in acest moment peste 1.000 de kilometri de autostrazi si drumuri expres cu doua benzi pe sens. Unele dintre ele, precum A7 sau A3 pe sectoarele cu trafic intens, ar putea necesita largirea la trei benzi la cativa ani dupa inaugurare.
Cu normative din 2002 si fara o metodologie clara de estimare a costurilor, fiecare viitor proiect de largire risca sa devina o noua aventura birocratica si financiara. Actualizarea cadrului normativ, ceruta de CESTRIN este conditia pentru ca Romania sa stie cat costa autostrazile de care are nevoie si sa le construiasca la standardele pe care le merita.
