Un scandal major se contureaza in jurul licitatiilor pentru infrastructura finantata prin SAFE, program prin care Romania a pus pe masa aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru autostrazi si drumuri expres.
Surse din interiorul CNSC acuza presiuni pentru solutionarea accelerata a contestatiilor si sustin ca, in anumite dosare, presiunile ar fi vizat inclusiv solutia: respingerea contestatiilor astfel incat contractele sa poata fi semnate cat mai repede.
Acuzatiile au fost prezentate intr-o ancheta difuzata de „Sinteza zilei” si vizeaza chiar institutia care ar trebui sa functioneze ca filtru independent atunci cand constructorii reclama nereguli in marile licitatii publice.
Sunt invocate presupuse interventii si legaturi politice, inclusiv numele Cristinei Traila si al fostului premier Ilie Bolojan. Persoanele contactate au negat ingerintele, iar acuzatiile prezentate de sursele din CNSC nu echivaleaza, in acest moment, cu o constatare oficiala ca licitatiile SAFE au fost trucate.
Exista insa si o evolutie concreta in instanta care amplifica disputa: pe 5 august, Curtea de Apel Bucuresti a suspendat derularea unui contract de 3,57 miliarde de lei pentru Autostrada A8, atribuit in urma unei proceduri accelerate si semnat dupa ce CNSC respinsese contestatiile competitorilor.
Urgenta contractelor SAFE nu este o noutate. Calendarul programului este extrem de strans, iar Guvernul a insistat public asupra necesitatii simplificarii procedurilor si reducerii timpului consumat de licitatii, autorizari si contestatii.
Problema ridicata acum din interiorul CNSC este alta: daca presiunea legitima pentru accelerarea procedurilor a ramas la nivelul termenelor sau a ajuns sa influenteze modul in care erau solutionate contestatiile.
Potrivit unui membru al CNSC citat in ancheta, presiunea pentru emiterea rapida a deciziilor privind autostrazile SAFE ar fi fost mai mare decat in alte proceduri, desi unele dosare aveau mii de pagini, iar apararile partilor ajungeau la sute de pagini.
Mai grav, aceeasi sursa sustine ca presiunea nu ar fi privit numai viteza de solutionare, ci si respingerea contestatiilor.
Ancheta sustine si ca presedintele CNSC ar fi prezentat membrilor completurilor mesaje despre care afirma ca proveneau de la premierul Ilie Bolojan.
Separat, presedintele CNSC, Marius Bogdan Boghiu, vorbise public despre nevoia identificarii unor modalitati mai rapide de rezolvare a problemelor si chiar despre schimbarea practicilor existente.
Acuzatii privind modul in care dosarele SAFE ajungeau la complete
Suspiciunile prezentate nu se opresc la termenele foarte scurte in care ar fi trebuit solutionate contestatiile.
Sursele citate sustin ca ar fi existat probleme inclusiv cu repartizarea dosarelor. Potrivit acestora, cauzele SAFE, care ar fi trebuit repartizate aleatoriu, ar fi ajuns la anumite complete dupa modificarea structurii acestora.
Membri ai CNSC ar fi reclamat situatia catre mai multe institutii, printre care Curtea de Conturi, Parlamentul, ANI, Ministerul Finantelor si Comisia Europeana.
Aceste afirmatii sunt deosebit de sensibile pentru ca independenta completurilor si repartizarea dosarelor sunt esentiale tocmai pentru credibilitatea mecanismului de solutionare a contestatiilor.
Materialul difuzat de „Sinteza zilei” vorbeste inclusiv despre o presupusa retea de influenta si mentioneaza numele Cristinei Traila, al lui Lehel Lorand Bogdan si al lui Stefan Dorel Eugen Cojoaca.
Sursele din CNSC sustin ca prin intermediul acestor legaturi s-ar fi incercat influentarea modului in care erau tratate contestatiile SAFE.
Acuzatiile sunt negate. Lehel Lorand Bogdan a declarat ca nu a fost contactat de Cristina Traila in legatura cu asemenea proceduri si ca nu mai discutase cu aceasta de cel putin sase luni.
Unul dintre episoadele prezentate in ancheta priveste Drumul Expres Suceava – Siret, Lotul 3 Balcauti – Siret, proiect care include si modernizarea DN2 pe teritoriul Romaniei si conexiunea cu M19 din Ucraina.
Potrivit surselor citate, pe 29 mai 2026 exista asteptarea ca CNSC sa respinga contestatia, iar reprezentantii asocierii FAR Foundation – Automagistral Pivden – Lincor Trans, castigatoarea procedurii, precum si reprezentanti ai CNAIR se aflau la Guvern pentru semnarea contractului.
Numai ca decizia CNSC nu fusese emisa. Completul nu a finalizat dosarul in acea zi, iar contractul nu a putut fi semnat. CNSC a pronuntat ulterior, pe 4 iunie, solutia de respingere a contestatiei.
Loturile 1 si 2 fusesera semnate pe 29 mai, in timp ce pentru Lotul 3 procedura a ramas blocata pana la solutionarea contestatiei.
Un al doilea caz are o consecinta mult mai concreta. Este vorba despre contractul pentru proiectarea si executia tronsonului 4 al Autostrazii A8, intre DN24 Iasi si Vama Ungheni – Pod peste Prut, atribuit unei asocieri formate din trei companii italiene.
Contractul a fost atribuit printr-o procedura accelerata. Ultimul dosar aferent contestatiilor ar fi ajuns la CNSC pe 3 iunie, iar pe 15 iunie contestatiile competitorilor erau deja respinse.
Constructorii romani care au atacat rezultatul au reclamat lipsa de transparenta si au dus disputa mai departe la Curtea de Apel Bucuresti.
Contractul a fost semnat pe 2 iulie la Ministerul Transporturilor.
Pe 5 august a venit insa o decizie care a complicat situatia: instanta a suspendat derularea contractului de 3,57 miliarde de lei.
Romania are un interes evident ca procedurile pentru proiectele SAFE sa nu ramana ani intregi blocate in contestatii si procese. Contractele trebuie proiectate, autorizate si executate intr-un calendar care lasa putin loc pentru intarzieri.
Dar tocmai valoarea uriasa a programului face periculoasa confundarea rapiditatii cu eliminarea filtrelor.
CNSC nu este o institutie care trebuie sa ajute Guvernul sa semneze mai repede contractele. Rolul sau este sa verifice independent contestatiile formulate de operatorii economici si legalitatea actelor atacate, indiferent daca o decizie intarzie sau nu calendarul politic al unui proiect.
De aceea, acuzatia centrala din ancheta este mult mai grava decat simplul fapt ca Guvernul ar fi cerut rapiditate. Daca presiunile au vizat doar urgentarea analizelor, discutia este despre capacitatea administrativa a statului de a gestiona dosare uriase intr-un termen foarte scurt. Daca au existat insa solicitari pentru anumite solutii, problema se muta direct asupra independentei mecanismului prin care sunt arbitrate licitatii de miliarde de euro.










