Guvernul a aprobat un memorandum care permite Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) să își dubleze efectiv personalul, de la aproximativ 75 de angajați la 150 și să majoreze cheltuielile salariale cu 6,5%.
Decizia a fost inițiată de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță și vine într-un moment în care capacitatea administrativă a companiei este contestată chiar în instanță.
Pe 27 mai, Curtea de Apel București a suspendat ordinul prin care cinci proiecte majore urmau să fie transferate de la CNAIR la CNIR. În proces, unul dintre argumentele principale invocate de CNAIR a fost tocmai lipsa capacității administrative a noii companii.
La acel moment, CNIR avea doar 76 de angajați, de peste cinci ori mai puțin decât cei 400 prevăzuți în legislația care a stat la baza înființării sale.
În acest context, aprobarea memorandumului pare să reprezinte o recunoaștere implicită a faptului că actuala structură de personal este insuficientă pentru administrarea unui portofoliu de proiecte de miliarde de euro. Chiar și după dublarea personalului, compania va funcționa cu doar 37,5% din schema prevăzută de lege.
Salarii mai mari pentru a atrage oameni de la CNAIR
Memorandumul permite și majorarea cheltuielilor salariale cu 6,5% ceea ce oferă CNIR posibilitatea de a deveni mai competitivă pe piața forței de muncă din sectorul infrastructurii. În practică, măsura poate facilita transferul unor specialiști cu experiență de la CNAIR către noua companie.
Strategia ridică însă o întrebare legitimă: rezolvă Ministerul Transporturilor problema capacității administrative a CNIR prin consolidarea instituției sau prin mutarea resursei umane dintr-o companie de stat în alta?
În condițiile în care proiectele majore de infrastructură sunt deja afectate de deficitul de specialiști, competiția internă pentru personal calificat riscă să genereze dezechilibre suplimentare în sistem.
Datele financiare prezentate în memorandum arată că activitatea CNIR este în expansiune. Veniturile totale estimate pentru 2026 depășesc 75 de milioane de lei, comparativ cu 48,6 milioane de lei în 2025.
În schimb, profitul brut este prognozat să scadă semnificativ, de la 29,4 milioane de lei la 13,7 milioane de lei.
Conducerea companiei explică această diminuare prin investițiile necesare dezvoltării capacității administrative.
Practic, statul acceptă reducerea profitabilității pe termen scurt pentru a transforma CNIR într-o structură capabilă să gestioneze un număr mai mare de proiecte.
Aprobarea memorandumului transmite un semnal clar privind intențiile Ministerului Transporturilor. Deși instanța a suspendat temporar transferul celor cinci proiecte de la CNAIR, Guvernul continuă să pregătească CNIR pentru preluarea unor responsabilități mai mari.
Compania gestionează deja contracte semnate în valoare de aproximativ 23 de miliarde de lei pentru aproape 190 de kilometri de autostradă și drum expres și are în pregătire alte contracte pentru încă aproximativ 140 de kilometri.
Cu toate acestea, rămâne deschisă întrebarea care a stat și la baza litigiului dintre cele două companii: este suficient un aparat administrativ de 150 de angajați pentru gestionarea unui portofoliu de proiecte de ordinul miliardelor de euro?
Atât timp cât CNIR va funcționa cu mai puțin de jumătate din personalul prevăzut de lege, argumentul privind capacitatea administrativă va continua să fie folosit de contestatari și să alimenteze dezbaterea privind rolul și eficiența noii companii.
