Metroul si trenul metropolitan din Cluj ar putea intra pe lista proiectelor pentru care Romania va incerca sa obtina finantare europeana stabila si multianuala. Camera Deputatilor a adoptat cu 221 de voturi o propunere in acest sens, formulata de deputatul PNL Ovidiu Cimpean. Solicitarea vine insa intr-un moment complicat pentru cele doua investitii majore ale Clujului: metroul inainteaza greu, iar trenul metropolitan este inca departe de etapa in care sa vedem lucrarile in teren.
Propunerea face parte din pozitia formulata de Camera Deputatilor privind viitoarea agenda a Uniunii Europene pentru orase si urmeaza sa fie sustinuta inclusiv in negocierile pentru bugetul european 2028-2034.
Ovidiu Cimpean, raportor al Comisiei pentru Afaceri Europene pe acest document a cerut ca metroul si trenul metropolitan din Cluj alaturi de alte proiecte de transport metropolitan din Romania, sa beneficieze de surse europene de finantare predictibile si pe termen lung.
Pentru Cluj, o asemenea sursa de bani ar putea deveni esentiala, mai ales in cazul metroului. Proiectul a pierdut finantarea initial prevazuta prin PNRR, iar contractul de proiectare si executie, semnat in 2023 cu asocierea condusa de compania turca Gulermak a ajuns deja la peste trei ani de la semnare fara ca in teren sa existe un ritm de executie pe masura dimensiunii investitiei.
Ultimele cifre oficiale au aratat cat de lent a avansat proiectul. In martie 2026, progresul fizic era de aproximativ 2%, iar lunile urmatoare au adus in continuare lucrari pregatitoare, inclusiv cercetari arheologice.
Cu alte cuvinte, in timp ce autoritatile incearca deja sa asigure finantarea metroului din viitorul buget european, proiectul actual se afla inca intr-o etapa incipienta in teren.
Situatia este diferita, dar deloc mai avansata, in cazul trenului metropolitan. Proiectul este prezentat de ani de zile drept una dintre principalele solutii pentru traficul din Cluj-Napoca si zona metropolitana, insa pana acum nu a ajuns la executia efectiva.
Astfel, cele doua mari proiecte pentru care se solicita acum bani europeni pe termen lung au nevoie nu doar de finantare, ci si de o accelerare serioasa a implementarii.
Documentul stabileste o pozitie politica pe care Romania o poate sustine in discutiile cu Guvernul si Comisia Europeana, inclusiv in negocierile pentru urmatorul cadru financiar multianual. Abia aceste negocieri vor arata ce tipuri de proiecte vor putea fi finantate si in ce conditii.
Pe langa transport, documentul promovat de Cimpean include si alte prioritati pentru orase. Sunt cerute resurse predictibile pentru proiectele de neutralitate climatica, in conditiile in care Cluj-Napoca, Bucuresti si Suceava fac parte din Misiunea europeana “100 de orase inteligente si neutre din punct de vedere climatic pana in 2030”.
Sunt vizate si investitiile in infrastructura verde-albastra, regenerarea urbana, locuintele accesibile, digitalizarea serviciilor publice si protejarea patrimoniului.
Deputatul PNL a propus, de asemenea ca viitorul buget european sa acorde prioritate proiectelor de renaturare a raurilor, culoarelor ecologice si traseelor destinate mobilitatii durabile, indicand amenajarile de pe Somes drept exemplu. O alta propunere vizeaza utilizarea mai larga a concursurilor internationale de solutii pentru investitiile publice urbane.
Cimpean a transformat votul si intr-un subiect de disputa politica, criticandu-i pe parlamentarii AUR de Cluj pentru ca s-au abtinut. Deputatul PNL sustine ca acestia au avut ocazia sa sprijine o pozitie care solicita explicit finantare europeana pentru proiectele Clujului si au ales sa nu o faca.
Dincolo de disputa politica, pentru Cluj adevaratul test va veni insa dupa obtinerea banilor. Metroul a aratat deja ca existenta unei surse de finantare si semnarea unui contract nu sunt suficiente pentru ca un proiect sa avanseze rapid. Iar trenul metropolitan trebuie sa faca, la randul sau, saltul de la planuri si promisiuni la executie.
