Desi Guvernul a intervenit recent cu o ordonanta de urgenta pentru deblocarea santierelor pe unele tronsoane ale Autostrazii A1 Sibiu – Pitesti, inceperea efectiva a lucrarilor pe intregul traseu mai are de asteptat. Procedurile administrative sunt inca in desfasurare, iar constructorii nu pot incepe pe toate segmentele santierului prea curand.
Una dintre cele mai asteptate autostrazi din Romania ramane, astfel, prizoniera birocratiei si a unor blocaje care se prelungesc de ani de zile.
Avizul de mediu revizuit, asteptat abia in august
Potrivit lui Alin Serbanescu, reprezentant al CNAIR acordul de mediu revizuit pentru sectiunile 2 si 3 este estimat sa fie emis abia in luna august 2026. Dupa acest pas, mai trebuie parcurse o serie de etape administrative inainte ca santierele sa poata functiona la capacitate maxima: adoptarea unei hotarari de guvern pentru expropieri suplimentare si emiterea autorizatiilor de construire. Abia dupa finalizarea tuturor acestor proceduri se va putea lucra efectiv pe intregul traseu din sectiunile montane, considerate cele mai dificile si mai complexe ale autostrazii.
Blocajul a aparut acolo unde legislatia de mediu a impiedicat desfasurarea lucrarilor in arii naturale protejate. Ordonanta adoptata de Guvern permite interventii precum defrisari sau scoaterea terenurilor din circuitul forestier si agricol, insa exclusiv pentru acest proiect.
Decizia a fost justificata de importanta strategica a autostrazii care face parte din reteaua europeana TEN-T, dar si de riscul pierderii unei finantari externe semnificative, estimata la aproximativ 17 miliarde de lei. In lipsa acestor derogari, proiectul risca sa fie blocat complet, cu posibile rezilieri de contracte.
Stadiul actual: sectiunile montane, mult in urma
Progresul fizic pe santierele autostrazii este inegal. Sectiunea 4 Tigveni – Curtea de Arges se afla la un stadiu de 89,05%, aproape de finalizare, in timp ce sectiunile montane raman mult in urma: Sectiunea 2 Boita – Cornetu este la doar 9,52%, iar Sectiunea 3 Cornetu – Tigveni la 13,30%.
Pe sectiunile problematice, constructorii sunt totusi prezenti pe teren, desi nu pot accesa intregul traseu. Pe Sectiunea 2, asocierea de firme turcesti Mapa – Cengiz are mobilizati 403 muncitori si 150 de utilaje, o prezenta modesta raportat la amploarea lucrarilor necesare pe un traseu montan de aceasta dificultate. Pe Sectiunea 3, asocierea Webuild din Italia – Tancrad are pe santier 1.098 de muncitori si 493 de utilaje, o mobilizare semnificativ mai consistenta care reflecta si experienta constructorului italian pe proiecte de complexitate similara.
Diferenta de mobilizare dintre cele doua sectiuni este vizibila si ridica intrebari. In timp ce italienii de la Webuild au adus pe santierul Sectiunii 3 aproape de trei ori mai multi muncitori si de peste trei ori mai multe utilaje decat turcii de la Mapa – Cengiz pe Sectiunea 2, stadiul fizic al celor doua tronsoane nu difera proportional, Sectiunea 3 fiind la 13,30% fata de 9,52% pe Sectiunea 2. Ramane de vazut daca, odata cu deblocarea avizelor, turcii vor reusi sa accelereze ritmul sau daca decalajul de mobilizare se va transforma intr-un decalaj si mai mare de progres.
Termen de finalizare incert
In ceea ce priveste termenul de finalizare, autoritatile evita sa comunice un calendar clar, preferand formulari prudente. CNAIR transmite ca intarzierile generate de procedura de revizuire a acordului de mediu ar putea fi recuperate printr-o mobilizare corespunzatoare a constructorilor.
Pe stadiul raportat de CNAIR, la rubrica termen de finalizare apare anul 2028 pentru Sectiunea 2 si anul 2027 pentru Sectiunea 3. Sunt termene care, avand in vedere stadiul actual de sub 15% pe ambele sectiuni si faptul ca lucrarile pe intregul traseu nu vor putea incepe inainte de toamna, par extrem de ambitioase.
Autostrada Sibiu – Pitesti ramane cel mai important si cel mai intarziat proiect de infrastructura rutiera din Romania, iar fiecare luna pierduta in proceduri administrative adanceste si mai mult frustrarea milioanelor de soferi care asteapta de peste doua decenii aceasta legatura vitala intre Transilvania si Muntenia.
