Adrian Covasnianu, fost secretar de stat in Ministerul Transporturilor si cofondator al asociatiei „Moldova Vrea Autostrada”, lanseaza un semnal de alarma dupa reaparitia in spatiul public a discutiilor despre finantarea prin Parteneriat Public-Privat (PPP) si despre constructia tunelurilor in semiprofil pe Autostrada A8.
Fostul oficial considera ca este vorba despre un tipar care se repeta: de fiecare data cand A8 se apropie de implementare, apar solutii de compromis care vizeaza exclusiv proiectele din Moldova.
„De fiecare data cand Autostrada A8-Unirii se apropie de realitate, apar solutiile de avarie. Mereu pentru Moldova. Mai rar spre niciodata pentru altcineva sau alte regiuni”, afirma Covasnianu.
PPP: o varianta pe care ministerul o excludea in 2024
Primul semnal de ingrijorare il reprezinta revenirea in discutie a modelului PPP pentru finantarea autostrazilor cu tuneluri. Covasnianu aminteste ca in 2018, proiectul Iasi – Targu Neamt a fost folosit pentru justificarea unui parteneriat public-privat, ceea ce a dus la blocarea investitiei timp de mai multi ani. Ministerul Transporturilor excludea oficial aceasta varianta in iunie 2024, iar reaparitia ei in 2026, fara explicatii publice, ridica semne de intrebare.
„Schimbarea de pozitie, in absenta oricarei justificari publice, nu este un detaliu tehnic. Este un semnal de alarma”, sustine Covasnianu.
Al doilea punct criticat este readucerea in discutie a conceptului de semiprofil pentru tunelurile de pe A8, adica construirea intr-o prima faza a unei singure galerii in loc de doua. Covasnianu argumenteaza ca pe Autostrada A1 Sibiu – Pitesti, unde Mapa – Cengiz construieste sapte tuneluri pe Valea Oltului, sau pe A3, unde asocierea Makyol – Ozaltin va sapa Tunelul Meses, nu s-a discutat despre semiprofil sau despre PPP.
Covasnianu aminteste ca A8 este inclusa pe coridorul principal TEN-T din 2012, este promovata in Masterplanul General de Transport si in Planul Investitional 2021–2030, iar Romania dispune astazi de resurse economice si acces la fonduri europene incomparabil mai mari decat in urma cu doua decenii. CNIR are in derulare proiecte pe aproximativ 205 de kilometri si opt loturi ale autostrazii, cu toate contractele montane semnate si 61 de tuneluri proiectate.
Argumentul finantarii este cel care demoleaza cel mai puternic ideea PPP. Romania a semnat pe 12 mai acordul SAFE cu Comisia Europeana, asigurandu-si acces la 16,68 miliarde de euro, din care 4,2 miliarde pentru infrastructura rutiera, inclusiv tronsoanele Pascani – Suceava – Siret si Targu Neamt – Iasi – Ungheni.
Primul contract SAFE din Romania, pentru tronsonul A7 Pascani – Suceava, de 1,16 miliarde de euro, a fost deja semnat la inceputul lunii mai.
In aceste conditii, discutia despre PPP ca alternativa de finantare pentru A8 apare cel putin intempestiva. Fondurile europene exista si sunt alocate. Contractele sunt semnate. Constructorii sunt desemnati. A readuce in discutie modele de finantare care au blocat proiectul in trecut transmite un semnal de instabilitate tocmai in momentul in care Moldova are cea mai mare sansa din ultimele decenii de a primi infrastructura promisa.
„Iasul si Nord-Estul Romaniei au toate conditiile pentru a deveni poarta naturala spre coridorul de reconstructie ucrainean si de integrare europeana pentru Republica Moldova. Nu le va valorifica daca A8 ramane un proiect cu profil negociat si finantare nedefinita”, avertizeaza Covasnianu.
