Primaria Timisoara propune dezvoltarea unei retele de tren urban rapid, electric si integrat cu transportul public in zona metropolitana, prin modernizarea si extinderea infrastructurii feroviare existente care traverseaza orasul si care in prezent este insuficient utilizata.
Primarul Dominic Fritz isi asuma realizarea studiului de fezabilitate pentru intregul traseu si propune un parteneriat cu CFR SA.
„Este un proiect strategic pentru Timisoara, care continua investitiile in mobilitatea urbana din ultimii ani. Vrem sa modernizam, sa extindem si sa folosim infrastructura feroviara pentru transport public. Un transport public eficient este calea pentru a reduce folosirea masinii in oras”, a declarat Fritz.
Proiectul de hotarare privind incheierea parteneriatului dintre Primaria Timisoara si CFR SA va fi supus aprobarii Consiliului Local.
Reteaua de tren metropolitan ar porni de la cartierul Aeroport, ar continua prin zona Meteo pana la Gara de Nord, apoi spre zona industriala Freidorf, pe langa Shopping City si pe liniile din sudul si sud-estul Timisoarei, incheind in zona industriala Buziasului. Traseul va fi integrat cu statiile de pe coridorul feroviar Caransebes – Timisoara – Arad, aflat in reabilitare sub executia WeBuild.
Statii suplimentare sunt prevazute in zona Oituz, la Spitalul de Copii Louis Turcanu, in Freidorf, pe strada Ardealului si in zona centrului comercial de pe Calea Sagului. Extinderea spre sudul ariei metropolitane include statii in Chisoda, Giroc, Rudicica si la intrarea in Mosnita Noua. In zona industriala Buziasului va fi amenajata o zona intermodala cu conexiuni la reteaua de tramvai.
Fiecare statie va include facilitati intermodale: locuri de parcare, spatii pentru biciclete, accese pietonale si conexiuni cu transportul public.
Un proiect reluat dupa propunerea lui Robu din 2018
Ideea utilizarii infrastructurii feroviare pentru transport urban in Timisoara nu este noua. Fostul primar Nicolae Robu propusese in 2018 un „metrou urban” care sa lege Gara de Nord de Aeroportul Traian Vuia prin cinci statii in subteran, cu un cost estimat la 1,5 miliarde de euro. Proiectul lui Robu prevedea utilizarea in partaj a liniilor ferate atat pentru trenuri cat si pentru metrou.
Propunerea lui Fritz are o abordare diferita, mai pragmatica si mai ieftina: in loc de tuneluri subterane, foloseste infrastructura feroviara de suprafata deja existenta, modernizand-o si extinzand-o. Este acelasi principiu pe care Cluj si Oradea l-au aplicat deja pentru trenurile lor metropolitane, cu diferenta ca acele orase sunt mult mai avansate in implementare.
Asa cum am relatat in articolele anterioare, Clujul a semnat deja contractul de 115 milioane de euro pentru statii si are finantare asigurata de 284 de milioane de euro, iar Oradea a trecut la faza de implementare pe proiectul Tram-Train.
Timisoara se afla abia la faza de propunere a studiului de fezabilitate, ceea ce inseamna ca pana la primii calatori pe tren metropolitan mai sunt ani de proceduri, licitatii si constructie. Este insa un prim pas necesar, iar daca administratia timisorean va reusi sa obtina finantare europeana si sa avanseze rapid cu proiectarea, trenul metropolitan ar putea deveni o alternativa reala la traficul auto din cel de-al treilea oras al Romaniei.
