STRABAG isi extinde rapid prezenta in Romania nu doar prin castigarea de contracte, ci si prin cumpararea unor constructori locali. Grupul austriac a anuntat, in numai cateva luni, acorduri pentru preluarea Daroconstruct, BAWI, Brenneka Install si Samivo Instal, patru companii romanesti cu activitati de la infrastructura rutiera si feroviara pana la instalatii pentru cladiri.
Miscarea vine intr-un moment in care piata romaneasca a constructiilor a crescut puternic, iar firmele dezvoltate in ultimii ani au devenit tot mai interesante pentru grupurile internationale.
Dimensiunea pietei explica o parte din acest interes. Companiile din constructii au raportat anul trecut afaceri cumulate de aproximativ 253 de miliarde de lei, echivalentul a 50 de miliarde de euro, cu 5% peste anul precedent si cu aproximativ 80% mai mult fata de 2021. Profitul net al sectorului a urmat aproape acelasi ritm si a ajuns la circa 26 de miliarde de lei.
STRABAG, grup cu afaceri de aproximativ 20 de miliarde de euro la nivel international, este unul dintre cele mai vizibile exemple ale acestei tendinte. In loc sa-si dezvolte de la zero fiecare noua specializare pe piata romaneasca, austriecii au ales sa cumpere companii care au deja personal, experienta, utilaje si prezenta pe segmente importante ale constructiilor.
In cazul Daroconstruct, companie din Iasi cu afaceri de aproximativ 324 de milioane de lei si 355 de angajati, STRABAG isi adauga capacitate in zona constructiilor si infrastructurii rutiere. Prin BAWI, cu afaceri de circa 229 de milioane de lei si aproximativ 200 de angajati, grupul isi consolideaza componenta feroviara.
Au urmat Brenneka Install si Samivo Instal din Bacau, care au impreuna afaceri de aproximativ 133 de milioane de lei. Prin aceste doua tranzactii, STRABAG urmareste intrarea si pe segmentul instalatiilor pentru constructii civile si industriale.
Privite impreuna, cele patru acorduri arata o schimbare interesanta pe piata. Constructorii romani nu mai reprezinta doar concurenti sau potentiali parteneri in asocierile formate pentru licitatiile publice. O parte dintre firmele crescute in ultimii ani au ajuns sa detina suficienta capacitate tehnica, personal specializat si experienta contractuala pentru a deveni tinte de achizitie pentru grupurile internationale.
Cresterea lor a fost alimentata inclusiv de volumul foarte mare de investitii publice lansate in ultimii ani. Autostrazi, cai ferate, spitale, aeroporturi, stadioane si alte proiecte finantate din fonduri europene si nationale au impins puternic comenzile din constructii. PNRR a avut un rol important in aceasta perioada, inclusiv prin accelerarea proiectelor de infrastructura rutiera, unde A7 este unul dintre cele mai vizibile exemple.
Datele financiare arata efectul acestei perioade: fata de 2021, cifra de afaceri cumulata a sectorului a crescut cu aproximativ 80%. Practic, in numai cinci ani, piata s-a apropiat de o dublare, iar o parte dintre constructorii locali au trecut de la statutul unor afaceri regionale la companii cu portofolii si capacitati relevante pentru grupurile europene.
Problema urmatorilor ani va fi insa mentinerea acestui volum de lucru. Adriana Iftime, directorul general al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii, avertizeaza ca o parte dintre proiectele incepute prin PNRR trebuie continuate din resurse nationale, in timp ce constructorii nu au in acest moment aceeasi vizibilitate asupra viitoarelor licitatii si asupra prioritatilor care vor primi bani de la buget.
