Cum a ajuns o lucrare noua sa necesite reparatii capitale inainte de receptia oficiala?

A durat 15 ani, au trecut sapte primari generali si au fost necesare negocieri cu DNA pentru recuperarea documentelor originale ca sa se ajunga, in sfarsit, la receptia Pasajului Basarab din Bucuresti. Nu pentru ca s-ar fi construit ceva nou, ci pentru ca nimeni, in tot acest timp, nu a fost in stare sa semneze hartiile pentru o lucrare terminata si functionala inca din 2011.

Primarul general Ciprian Ciucu a anuntat receptia cu un amestec de usurare si resemnare, explicand ca blocajul a durat atat de mult din cauza faptului ca documentele originale fusesera ridicate de DNA si nu mai puteau fi recuperate: „Nu am facut receptia pentru ca nu aveam documentele. De ce nu le mai aveam? Ca le luase DNA-ul. Si DNA-ul trebuie sa dea inapoi. Le-am dat in original si ani de zile nu au putut sa faca receptia. Dar am depasit acest moment, am negociat”, a spus primarul general Ciucu. 

In tot acest timp, pasajul s-a degradat natural, a ruginit si s-a deteriorat fara ca cineva sa poata interveni tocmai pentru ca, in absenta receptiei, nu exista baza legala pentru reparatii. Iar acum, Primaria trebuie sa plateasca din bugetul public pentru a remedia daunele cauzate de propria incapacitate administrativa. 

Ciucu recunoaste deschis ca nu este vina constructorului ca pasajul nu a fost receptionat si ca degradarile aparute intre timp trebuie asumate de municipalitate. Primaria a prevazut 20 de milioane de lei in proiectul de buget pentru lucrarile de punere in siguranta, care vor incepe in aceasta vara, o parte din cheltuieli urmand sa fie suportate totusi de constructor.

Daca receptia ar fi fost facuta in 2011, cand pasajul a fost terminat reparatiile ar fi fost in sarcina constructorului pe toata perioada de garantie. In schimb, 15 ani de birocratie au transformat o lucrare noua intr-una care necesita interventii de milioane de lei platite de cetateni, pentru deteriorari pe care nimeni nu le-a cauzat in mod deliberat, dar pe care toti le-au lasat sa se acumuleze prin simpla nepasare institutionala.

Tot din acelasi proiect face parte si trotuarul rulant dintre Gara de Nord si Gara Basarab, o investitie de 11 milioane de lei care a functionat exact un an. Cele sase trotuare rulante, cate trei pe sens, cu o lungime de 80 de metri fiecare si o capacitate de 6.000 de persoane pe ora pe sens, au fost date in folosinta in noiembrie 2013 si oprite in 2014. In noiembrie 2020 au fost vandalizate, iar de atunci stau nefunctionale, fara ca vreunul dintre cei sapte primari generali sa fi gasit o solutie sau macar sa fi incercat sa protejeze investitia.

Sapte primari, 15 ani, zero responsabilitate

Pasajul Basarab a fost inceput in mandatul lui Traian Basescu si finalizat sub administratia lui Sorin Oprescu, iar lucrarile au fost realizate de asocierea Astaldi – FCC Construccion. 

De la finalizare pana la receptie, la conducerea Primariei Capitalei s-au succedat Oprescu, Stefanel Dan Marin si Razvan Sava ca interimari dupa arestarea doctorului Oprescu, Gabriela Firea, Nicusor Dan, Stelian Bujduveanu tot ca interimar si actualul primar Ciprian Ciucu. 

Sapte primari generali care au administrat Bucurestiul fara ca vreunul dintre ei, pana la Ciucu, sa reuseasca sau sa considere prioritar sa receptioneze un pasaj rutier gata construit.

CineConstruiește.ro este watchdog-ul care monitorizează proiectele de infrastructură din România și companiile care le execută.

Contact Info

Social Media