Au trecut 54 de ani de cand Romania inaugura prima sa autostrada, intre Bucuresti si Pitesti, iar drumul care trebuia sa lege Capitala de vestul tarii nu este nici astazi complet. A1 Bucuresti – Nadlac a ajuns la aproximativ 578 de kilometri, dintre care aproape 491 sunt deschisi circulatiei. Ultimii aproximativ 87 de kilometri lipsa sunt concentrati in doua dintre cele mai dificile zone ale traseului: muntii dintre Sibiu si Pitesti si sectorul Margina – Holdea, dintre Timis si Hunedoara.

A1 este astazi cea mai lunga autostrada din Romania, dar si una dintre cele mai bune radiografii ale modului in care tara si-a construit reteaua rutiera de mare viteza. Primii kilometri au fost realizati in anii ’60 si ’70, alte sectoare au aparut dupa 2000, iar inchiderea completa a coridorului ar putea veni abia spre sfarsitul acestui deceniu.

Pana atunci, 2026 ar trebui sa aduca o noua piesa importanta.

Cei 9,86 kilometri ai Sectiunii 4 Tigveni – Curtea de Arges sunt aproape finalizati, stadiul fizic apropiindu-se de 97%. Antreprenorul austriac PORR se afla in ultima parte a lucrarilor, iar deschiderea circulatiei este asteptata in 2026, inaintea termenului contractual din februarie 2027, daca ritmul actual va putea fi mentinut si vor fi incheiate toate testele si procedurile necesare.

Punctul central al sectiunii este Tunelul Momaia, cu o lungime de aproximativ 1,35 kilometri, primul tunel rutier de autostrada forat in Romania. Lucrarile civile sunt practic incheiate, iar in prezent sunt instalate si testate sistemele fara de care tunelul nu poate fi deschis traficului. 

Odata cu deschiderea Sectiunii 4, aproximativ 54 dintre cei 122 de kilometri ai Autostrazii Sibiu – Pitesti vor putea fi parcursi.

Partea cu adevarat dificila ramane insa in munti. Intre Boița si Tigveni se construiesc Sectiunile 2 si 3 ale Sibiu – Pitesti, doua contracte care insumeaza aproape 70 de kilometri si concentreaza cele mai complicate lucrari de pe intreaga A1.

Pe Boița – Cornetu, cei 31,33 kilometri de autostrada presupun 24 de poduri, 24 de viaducte, sapte tuneluri, doua noduri rutiere si un ecoduct. Numai podurile si viaductele vor insuma aproximativ 11 kilometri, in timp ce tunelurile vor avea impreuna aproape cinci kilometri.

Autostrada va trece succesiv prin tunelurile Boița 1 si Boița 2, Lazaret Nord si Lazaret Sud, Caineni, Robesti si Balota. Tunelul Caineni va depasi 1,5 kilometri pe fiecare galerie.

Pe urmatorii 37,4 kilometri, intre Cornetu si Tigveni, dificultatea traseului continua. Autostrada traverseaza o zona montana complicata, inclusiv in apropierea Parcului National Cozia, si presupune zeci de poduri si pasaje, un ecoduct si doua noduri rutiere.

Aici se pregateste si Tunelul Poiana, de aproximativ 1,8 kilometri, care va strapunge Dealul Frasinet. Va deveni cel mai lung dintre tunelurile proiectate pe Sibiu – Pitesti.

Finalizarea celor doua sectiuni montane este asteptata in intervalul 2028–2029, insa calendarul depinde inclusiv de autorizarea completa a lucrarilor si, in cazul Cornetu – Tigveni, de procedurile legate de revizuirea acordului de mediu.

Acesti aproape 70 de kilometri vor decide, in mare masura, momentul in care Bucurestiul va avea in sfarsit o legatura completa pe autostrada cu frontiera de vest.

A doua mare intrerupere a A1 este in vestul tarii, intre Margina si Holdea. Aproximativ 14 kilometri separa in prezent sectoarele functionale ale autostrazii, iar aproape 4,5 kilometri realizati anterior nu pot fi folositi pana la finalizarea legaturii.

Noul sector construit de la zero are 9,13 kilometri si include doua tuneluri cu patru galerii. Tunelul mare, dintre Holdea si Cosava, are galerii de 1.825 si 1.985 de metri, iar tunelul mic are galerii de aproximativ 368 si 415 metri.

Lucrarile la tuneluri au inceput in 2024 si sunt completate de viaducte, pasaje si lucrari ample de consolidare.

Miza depaseste cei 14 kilometri. Odata eliminata aceasta intrerupere, A1 va deveni continua de la Boița pana la Nadlac, pe mai mult de 360 de kilometri, iar principala ruptura ramasa pe traseul Bucuresti – Nadlac va fi cea montana dintre Boița si Curtea de Arges.

Istoria A1 incepe intr-o Romanie in care autostrazile existau mai degraba pe plansetele proiectantilor.

Cresterea traficului dintre Bucuresti si Pitesti a determinat autoritatile comuniste sa caute, in anii ’60, o alternativa la DN7. Studiile realizate atunci au aratat ca largirea drumului existent ar fi presupus interventii masive in localitatile traversate, astfel ca a fost aleasa construirea unei sosele complet noi.

Lucrarile au inceput oficial pe 4 februarie 1967. Pentru standardele Romaniei acelor ani, proiectul era urias. Autostrada era gandita pentru o viteza de proiectare de 140 km/h, cu doua cai separate, cate doua benzi pe sens, spatiu median, benzi laterale si intersectii denivelate.

Termenul initial indica anul 1969. In realitate, prima autostrada a Romaniei a fost inaugurata la 1 iulie 1972, dupa aproximativ cinci ani de lucrari.

Cei aproximativ 95 de kilometri Bucuresti – Pitesti au ramas pentru mult timp aproape singuri pe harta autostrazilor romanesti. Planurile de la sfarsitul anilor ’60 vorbeau despre o viitoare retea de aproximativ 3.000 de kilometri, dar extinderea nu a mai venit in ritmul imaginat atunci.

Au urmat 15 ani fara inaugurarea unui nou sector de autostrada. Abia in 1987 a fost deschisa legatura Fetesti – Cernavoda, impreuna cu noile poduri peste Dunare.

Actuala A1 nu a fost construita liniar, de la Bucuresti spre Nadlac. Dupa primul tronson Bucuresti – Pitesti, autostrada a crescut din bucati construite in perioade diferite, care au fost legate treptat intre ele.

Centura Pitestiului a completat capatul primei autostrazi in 2007. Centura Sibiului a fost deschisa in 2010, iar intre Timisoara si Arad circulatia pe autostrada a devenit posibila in 2011.

Au urmat Lugoj – Timisoara, Orastie – Deva si Sibiu – Orastie, deschise etapizat in anii urmatori. Spre vest, Arad – Nadlac a ajuns pana la granita in 2015, realizand conexiunea cu M43 din Ungaria.

Constructia nu a fost lipsita de esecuri. Lotul 3 Cunta – Saliste al Sibiu – Orastie, deschis in 2014, a dezvoltat probleme grave la terasament. O portiune a fost ulterior inchisa, demolata si reconstruita, circulatia fiind reluata in 2016.

Pe Lugoj – Deva, majoritatea sectoarelor au fost deschise pana in 2019, dar Margina – Holdea a ramas ruptura care impiedica si astazi continuitatea autostrazii prin vestul tarii.

La Sibiu – Pitesti, constructia efectiva a inceput mult mai tarziu. Sibiu – Boița a fost deschisa in 2022, iar dinspre Pitesti autostrada a avansat pana la Curtea de Arges prin deschiderile din 2024 si 2025.

Acum, cele doua capete se apropie de munti. Daca termenele actuale vor fi respectate, istoria A1 ar putea ajunge la momentul decisiv in perioada 2028–2029.

Inainte de asta, Tigveni – Curtea de Arges ar trebui sa intre in circulatie in 2026, iar Margina – Holdea este asteptata sa elimine cealalta mare intrerupere a traseului. Ultima reduta va ramane traversarea Carpatilor dintre Boița si Tigveni.

Astfel, o autostrada inceputa in februarie 1967 ar putea ajunge sa fie completata integral la peste sase decenii de la primul santier.