Viitoarea Autostrada Bucuresti – Giurgiu este proiectata sa aiba un rol mult mai amplu decat simpla inlocuire a actualului DN5. Cele sapte variante de traseu transmise CNIR sunt gandite pentru a lega frontiera cu Bulgaria de principalele autostrazi din jurul Capitalei si, mai departe, de coridoarele care traverseaza Romania spre vest, est si sud.
Proiectantul, asocierea Activ Proiectare Infrastructura – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Musavirlik a ajuns la etapa in care trebuie stabilit practic locul viitoarei autostrazi in aceasta retea.
Toate cele sapte variante iau in calcul conexiunile cu A0 – Autostrada Bucurestiului, A1 Bucuresti – Pitesti si A2 Bucuresti – Constanta, dar si integrarea cu viitoarea A6 Bucuresti – Alexandria.
La celalalt capat, traseul nu este gandit doar pana la actualul punct de trecere a frontierei. Punctul final a fost corelat cu amplasamentul viitorului Pod Giurgiu – Ruse 2, astfel incat infrastructura romaneasca sa poata continua spre autostrada Ruse – Veliko Tarnovo.
Aceasta configuratie este, de fapt, miza strategica a proiectului. O conexiune bine aleasa cu A0 ar permite traficului venit dinspre A1 sau A2 sa ajunga spre Giurgiu si Bulgaria fara sa mai depinda de reteaua rutiera a Capitalei.
In sens invers, traficul international venit din Bulgaria ar putea fi distribuit prin A0 spre A1, catre vestul tarii, spre A2 si Constanta sau, in perspectiva, spre A6.
Autostrada Bucuresti – Giurgiu devine astfel o piesa a unui coridor mai mare, iar alegerea traseului trebuie sa tina cont inclusiv de infrastructura care nu exista inca.
Aceasta este si una dintre diferentele importante fata de actuala legatura Bucuresti – Giurgiu: noul proiect este gandit direct ca parte a retelei de autostrazi, nu ca un drum radial izolat intre Capitala si granita.
Inainte de stabilirea traseului final, CNIR trebuie sa reduca substantial variantele aflate acum pe masa.
Cele sapte propuneri sunt evaluate in cadrul primei analize multicriteriale, AMC1. Sunt luate in calcul conditiile din teren, modul in care fiecare varianta rezolva conexiunile rutiere, precum si criteriile tehnice, economice si de mediu.
Primele doua trasee rezultate in urma punctajului vor merge mai departe in AMC2, unde analiza va fi aprofundata.
Prin urmare, niciuna dintre variantele prezentate in aceasta etapa nu reprezinta inca traseul definitiv al autostrazii.
Contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate a fost semnat de CNIR pe 12 decembrie 2025 cu asocierea Activ Proiectare Infrastructura – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Musavirlik.
Documentatia costa 33 de milioane de lei fara TVA, iar durata contractuala este de 18 luni.
Este o etapa care va decide inclusiv configuratia uneia dintre viitoarele iesiri strategice ale retelei romanesti de autostrazi spre sudul Europei.
