Romania a ajuns intr-un punct de cotitură in gestionarea fondurilor europene pentru infrastructura.
Dupa ani in care principala temere a autoritatilor era pierderea banilor alocati prin programele de finantare, Ministerul Transporturilor anunta ca miza s-a schimbat de la frica de a nu pierde fonduri la preocuparea pentru eficienta si calitatea cu care sunt cheltuiti.
„Nu mai avem nevoie de anii suplimentari programului financiar ca sa cheltuim toti banii si deja trebuie sa facem discutii, sa vedem ca daca la alte capitole in Romania nu performeaza si nu ajunge la grad de finantare 100% sa redirectionam bani catre programul de transport. Trecem de la faza in care toata lumea se speria sa nu pierdem bani europeni, la faza in care trebuie sa vedem cum sa cheltuim banii cat se poate de eficient si cat mai calitativ, pentru ca aici intr-adevar mai avem scapari”, a declarat secretarul de stat Irinel Scriosteanu la ZF Live.
Romania are in acest moment 1.049 de kilometri de autostrazi si drumuri expres in executie simultana, contracte de zeci de miliarde de lei pe Programul Transport, PNRR si SAFE si un ritm de constructie care a produs 191 de kilometri noi in 2025, record istoric.
Problema, recunoaste Scriosteanu este calitatea: „Mai sunt zone in care calitatea nu este chiar atat de buna pe cat ne-am dori.”
Scriosteanu deschide si o perspectiva noua și anume posibilitatea de a redirectiona fonduri europene necheltuite pe alte capitole catre programul de transport.
Daca alte sectoare din Romania nu ating gradul de finantare de 100%, banii pot fi mutati catre infrastructura de transport, unde capacitatea de absorbtie este demonstrata.
Este un argument pe care constructorii si asociatiile profesionale il sustin de ani de zile: Romania are nevoie de mai multi bani pe infrastructura, nu de mai putini, iar programul de transport este singurul care absoarbe fonduri la capacitate maxima.
Trecerea de la absorbtie la calitate inseamna sa nu mai accepti receptia unei autostrazi pe care panourile de semnalizare nu au proiect de rezistenta, asa cum s-a intamplat pe lotul Nurol – Makyol de pe A7.
Inseamna sa verifici documentatia tehnica a fiecarui furnizor inainte de darea in trafic, nu dupa ce elementele cad pe carosabil. Inseamna sa impui standarde de calitate egale tuturor constructorilor, indiferent de nationalitate, si sa aplici consecinte reale celor care nu le respecta.
Asa cum avertizeaza Cristian Erbasu, presedintele Federatiei Patronatelor din Constructii, autostrazile Romaniei nu vor rezista mai mult de 20-25 de ani in loc de 40-50, din cauza compromisurilor acceptate la constructie.
Iar directorul ADURO Cezar Serban explica de ce: o investitie de peste 100 de milioane de euro nu poate fi realizata pe baza unui proiect tehnic subfinantat.
Ramane de vazut daca ministerul va avea curajul sa o aplice si acolo unde doare: in respingerea ofertelor la preturi nesustenabile, in verificarea documentatiilor tehnice si in tragerea la raspundere a constructorilor care livreaza lucrari sub standard.
