Asa cum am aratat si in articolele precedente, constructorii turci au devenit in ultimii ani cei mai activi jucatori pe piata de infrastructura romaneasca. Castiga licitatii cu preturi de dumping, aduc forta de munca din Turcia si Asia in loc sa angajeze local, exporta profiturile acasa si, in unele cazuri livreaza santiere cu intarzieri semnificative si cer suplimentari de buget dupa semnare.

In tot acest timp, statul roman nu a modificat nicio regula, nu a impus nicio conditie suplimentara si nu a tras la raspundere nicio companie pentru rezultatele slabe, iar astazi va prezentam constructorul turc Nurol İnşaat ve Ticaret A.Ş.

Cum a castigat Nurol contractul pentru sectiunea I Targu Mures – Miercurea Nirajului (A8)

Contractul pentru sectiunea I Targu Mures – Miercurea Nirajului, in lungime de 24,4 kilometri a fost semnat in februarie 2024 cu Nurol Insaat Ve Ticaret A.S. pentru o valoare de 2,46 miliarde lei fara TVA, finantat initial prin PNRR. 

Termenul contractual prevedea sase luni de proiectare si 24 de luni de executie cu finalizare in august 2026 si decontare pana la sfarsitul aceluiasi an.

Este cel mai mare santier al Nurol din Romania si al treilea contract major al companiei in tara, dupa lotul Nusfalau-Suplacu de Barcau din A3, dat in trafic in 2023 si lotul 3 Pietroasele-Buzau din A7, inaugurat in noiembrie 2025.

Inainte ca Nurol sa ajunga pe santier, contractul a trecut printr-o batalie juridica in care constructorii europeni au incercat sa blocheze atribuirea. Pe 6 noiembrie 2023, CNAIR desemna castigatoare oferta Nurol. 

In aceeasi luna, Strabag si Tekfen au depus contestatii la CNSC, invocand nereguli in procesul de evaluare. Pe 14 decembrie 2023, CNSC admitea in parte contestatia Strabag obligand CNAIR sa reia evaluarea ofertelor, o decizie care a intarziat semnarea contractului cu inca doua luni. 

Nurol a atacat la randul sau decizia CNSC, iar pe 31 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bucuresti a respins in totalitate contestatia Strabag si a admis in parte plangerea Nurol, confirmand ca atribuirea catre constructorul turc era corecta. Era a doua oara in mai putin de un an in care Strabag pierdea o contestatie impotriva unui constructor turc,  dupa esecul similar pe lotul 4 al Autostrazii A13 Sibiu-Fagaras, unde castigase Makyol. 

Un an si jumatate de ritm anemic 

Ordinul de incepere a proiectarii a fost emis abia la 31 mai 2024, trei luni dupa semnarea contractului. Proiectarea, prevazuta contractual la sase luni, nu a fost finalizata la termenul din decembrie 2024. 

In luna iunie 2025, la un an de la ordinul de incepere, platforma Cestrin indica un stadiu de doar 5% din contractul de proiectare. Prima autorizatie de construire acoperind doar 33% din volumul total al lucrarilor — a fost emisa abia pe 11 aprilie 2025. A treia si ultima autorizatie de construire a fost semnata in iulie 2025. Lucrarile efective au inceput practic abia din mai 2025 — cu un an intarziere fata de graficul initial.

Intr-un raspuns oficial transmis presei, CNAIR a reclamat „managementul defectuos” al Nurol, „abordarea superficiala a documentatiilor” si „incapacitatea constructorului turc de a intelege cerintele din documentatiile tehnice”, precizand ca antreprenorul nu raspunsese observatiilor transmise si ca solicitase modificarea unor solutii tehnice din studiul de fezabilitate pe care beneficiarul nu le acceptase.

Evolutia stadiului fizic al lucrarilor

Cresterea din ultima perioada este semnificativa, de la 14,80% in octombrie 2025 la peste 40% in aprilie 2026, un avans de peste 25 de procente in sase luni. Insa aceasta accelerare vine dupa ce jumatate din durata contractului fusese consumata cu mai putin de 15% din lucrari realizate. Un calcul simplu arata amploarea problemei: pentru a respecta termenul din decembrie 2026, Nurol trebuie sa execute in opt luni aproximativ 60% din valoarea contractului, mai mult decat a realizat in intregul an si jumatate anterior.