Cum a ajuns Romania sa construiasca in prezent mai multe tuneluri decat in ultimele trei decenii

Dupa 12 ani de la inaugurarea singurului tunel de autostrada din Romania, anul 2026 aduce o schimbare de etapa pentru infrastructura rutiera a tarii. Mai multe tuneluri de autostrada, unele depasindu-si 1,3 kilometri in lungime, se afla in faze avansate de constructie si ar putea fi deschise circulatiei in acest an. 

Cum a inceput Romania cu tunelurile de autostrada

Primul si singurul tunel de autostrada finalizat din Romania a fost construit tot pe A1, la Sacel, in judetul Sibiu. Tunelul Sacel, cu o lungime de 340 de metri, a fost inaugurat in 2013, pe Autostrada Orastie – Sibiu. Rolul sau principal a fost de a pastra stabilitatea versantului traversat de autostrada, dar si de a facilita trecerea animalelor salbatice intre colinele impadurite si valea Cibinului.

In anii urmatori, nu au mai fost realizate alte tuneluri. In schimb, au fost construite, tot pe A1, trei ecoducte in vestul Romaniei, pe Autostrada Lugoj – Deva. Primul a fost ridicat la Branisca, pe valea Muresului, in Hunedoara, iar celelalte doua pe valea Lapugiului, in apropierea nodului rutier de la Holdea, comuna Lapugiu de Jos, judetul Hunedoara. 

Ecoductele, finalizate in 2019, au latimi de aproximativ 80 de metri si asigura legatura peste autostrada intre regiunile Carpatilor Meridionali, Muntii Poiana Rusca, si Muntii Apuseni, in coridoare ecologice considerate optime pentru deplasarea carnivorelor mari. Pe langa rolul lor ecologic, aceste structuri au contribuit si la stabilizarea versantilor, in zone afectate anterior de alunecari de teren.

Tunelul Momaia de la Curtea de Arges, primul mare tunel asteptat in 2026

Primul tunel major care ar putea fi deschis circulatiei in 2026 este Tunelul Momaia, construit pe Sectiunea 4 a Autostrazii Sibiu – Pitesti, intre Tigveni si Curtea de Arges. Cu o lungime de peste 1,3 kilometri, respectiv 2,7 kilometri pe ambele galerii, Momaia va fi de departe cel mai lung tunel de autostrada dat in folosinta in Romania.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, anunta ca doar 10 procente mai despart constructorul de deschiderea circulatiei pe aceasta sectiune. La tunelul Momaia se monteaza deja echipamentele si sistemele pentru siguranta circulatiei, iar daca ritmul actual de lucru se mentine, segmentul de 10 kilometri ar putea fi deschis cu aproximativ sase luni mai devreme fata de termenul contractual din februarie 2027. 

Constructorul austriac PORR este mobilizat pe santier cu 450 de muncitori si 130 de utilaje.

Tunelurile de pe Autostrada Vestului: cel mai lung tunel rutier din Romania

Tot in 2026, pe aceeasi Autostrada A1, dar in vestul Romaniei, este asteptata inaugurarea Sectiunii Margina – Holdea, de 13,5 kilometri, din Autostrada Lugoj – Deva. Segmentul cuprinde doua tuneluri ale caror patru galerii totalizeaza 4,6 kilometri. 

Primul tunel, T1, are o lungime de 367,5 metri pe o galerie si 415 metri pe cealalta, iar al doilea, T2, are galerii de 1.985 de metri si 1.825 de metri, devenind cel mai lung tunel rutier din Romania.

La Tunelul 1, excavatiile si lucrarile de torcretare au fost finalizate in ambele galerii, fundatiile boltei intoarse sunt gata, iar hidroizolatia a fost montata pe 340 de metri in galeria de pe calea 2 si pe 324 de metri in galeria de pe calea 1. La Tunelul 2, pe galeria dreapta au fost excavati 1.065 de metri din 1.985 de metri, iar pe galeria stanga 1.267 de metri din 1.825 de metri, ramanand de excavat mai putin de 1.500 de metri.

Lucrarile sunt realizate de asocierea UMB (Romania) si EuroAsphalt (Bosnia si Hertegovina), fiecare executand cate un sens de circulatie in zona tunelurilor. Pe santier sunt mobilizati aproximativ 600 de muncitori si 400 de utilaje. 

Termenul de finalizare contractual este primul trimestru al anului 2027, insa autoritatile estimeaza inaugurarea inca din 2026.

Intrarea si iesirea tunelurilor, numite portaluri, sunt realizate prin metoda cut and cover, respectiv sapatura si acoperire, cu ziduri de sprijin din piloti forati si ziduri de piatra pentru stabilizarea versantilor, fiind zone cu acoperire redusa a masivului.

Atat tunelul de la Curtea de Arges, cat si tunelurile de pe Autostrada Vestului au fost excavate prin tehnologia NATM, New Austrian Tunneling Method. Aceasta metoda combina comportamentul masei de roca cu monitorizarea geotehnica permanenta a constructiei subterane pe parcursul executiei. 

Este adesea numita si proiectare in timpul executiei sau metoda torcretarii, deoarece permite sustinerea optimizata a tunelului pe baza observatiilor in timp real asupra conditiilor din versant.

7 tuneluri noi pe Valea Oltului

Pe Valea Oltului, in defileul Turnu Rosu, sapte tuneluri vor fi construite pe Sectiunea 2 Boita – Cornetu a Autostrazii Sibiu – Pitesti, un tronson de 31 de kilometri pe versantii care marginesc Oltul. Constructorul, asocierea turca Mapa – Cengiz, se apropie de strapungerea primei galerii a Tunelului Robesti, o constructie de peste 900 de metri unde se foloseste explozibil pentru excavare. Aproape jumatate din lungimea galeriilor a fost excavata pana in prezent.

In 2026 a inceput excavarea si celui de-al doilea tunel de pe Valea Oltului, construit in localitatea Boita, cu o lungime de 270 de metri. Si acesta ar putea fi strapuns in acest an, insa nu va putea fi tranzitat decat la finalizarea intregului tronson, estimata pentru 2028.

Pe sectiunea din defileul Oltului, doua tuneluri, unul de 270 de metri si altul de 360 de metri, sunt proiectate in zona localitatii Boita, la intrarea in defileu. Alte doua tuneluri, cu o lungime totala de aproximativ 1,4 kilometri, vor fi construite in zona Lazaret, unde va fi realizat si un ecoduct peste DN 7, raul Olt si calea ferata. Un alt tunel de 1,6 kilometri va fi construit la vest de Cainenii Mari, pe versantul stang al defileului. Tunelul de la Robesti, aflat deja in santier, este urmat de un altul de circa 455 de metri.

Cel mai lung tunel de pe Autostrada Sibiu – Pitesti este proiectat pe Sectiunea 3 Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana, cu o galerie dubla de aproape 1,8 kilometri, a intrat in lucru in 2025, iar la inceputul acestui an utilajul TBM (Tunnel Boring Machine) care va fi folosit la sapare a fost adus in Portul Constanta si transportat la Calarasi pentru preasamblare. Tunelul va traversa Dealul Frasinet, intre judetele Valcea si Arges. Pana in prezent au fost realizate portalurile, iar finalizarea intregii structuri este asteptata in perioada 2027 – 2028.

Pe Autostrada Unirii A8, Targu Mures – Iasi – Ungheni, au fost planificate circa 40 de tuneluri rutiere in Carpatii Orientali. Pe lotul Ditrau – Grinties, de 37,9 kilometri, in judetele Harghita si Neamt, proiectul prevede 19 tuneluri, cel mai lung avand 850 de metri.

Cel mai lung tunel de autostrada planuit in Romania va fi insa Tunelul Meses, proiectat in vecinatatea municipiului Zalau, in nord-vestul tarii. Cu o lungime de aproape trei kilometri, acesta va fi piesa de rezistenta a Autostrazii Transilvania A3 pe sectorul Cluj-Napoca, zona Gilau – Oradea – Vama Bors, in lungime de aproximativ 170 de kilometri. 

Recent, au inceput pregatirile pentru inceperea lucrarilor la tunelul care va incheia constructia Autostrazii Transilvania.

Romania trece astfel, in 2026, de la o tara cu un singur tunel de autostrada de 340 de metri, inaugurat acum 12 ani, la una in care tuneluri de peste un kilometru sunt in constructie pe mai multe fronturi simultan. 

 

Foto: Daniel Guta/Adevarul

CineConstruiește.ro este watchdog-ul care monitorizează proiectele de infrastructură din România și companiile care le execută.

Contact Info

Social Media