Asociatia Pro Infrastructura semnaleaza intarzieri majore si un progres considerat insuficient pe tronsonul feroviar Brasov – Apata, parte a modernizarii Magistralei 300 Brasov – Sighisoara. La mai bine de cinci ani de la semnarea contractului, conditiile de circulatie sunt in continuare specifice unui santier, iar trenurile parcurg cei aproximativ 35 de kilometri in circa o ora, din cauza restrictiilor de viteza si a infrastructurii incomplete.
Potrivit analizei realizate de organizatie, constructorul Euroconstruct nu a reusit sa aduca lucrarile la un nivel avansat nici macar in zonele cheie. In statia Brasov, montarea unor macazuri esentiale pentru operarea traficului feroviar este inca in desfasurare, dupa ani de lucrari, existand totusi semne ca partea nordica a statiei ar putea fi finalizata in perioada urmatoare.
Cu toate acestea, progresul general ramane lent si neuniform pe intregul traseu.
Situatia este similara si pe segmentul Brasov – Stupini unde au fost realizate doua fire noi de cale ferata, dar circulatia se desfasoara doar pe unul dintre ele.
Pro Infrastructura explica faptul ca aceasta limitare este determinata de lipsa sistemului de centralizare modern, care urmeaza sa fie instalat de compania Alstom in zona Stupini. Astfel, chiar si acolo unde infrastructura este partial modernizata, capacitatea de utilizare ramane redusa.
Intre Stupini si Bod, unul dintre punctele critice il reprezinta podul peste Ghimbasel, aflat in lucru de mai multi ani, fara a fi finalizat. Pana la intrarea in Bod, trenurile circula pe fir nou, insa viteza este limitata, iar imbunatatirile sunt vizibile doar in ceea ce priveste confortul calatorilor.
Din acest punct, infrastructura se degradeaza considerabil, iar trenurile revin pe linii vechi, nerenovate, unde stabilitatea si viteza de deplasare sunt afectate.
Evaluarea Pro Infrastructura arata ca, din totalul de 35 de kilometri, doar aproximativ 10 kilometri sunt realizati pe infrastructura noua, si aceasta incomplet finalizata. Restul de 25 de kilometri au ramas, in mare parte, in aceeasi stare ca la momentul inceperii lucrarilor, ceea ce reflecta un progres limitat dupa cinci ani de executie.
Proiectul include si constructia unor poduri noi pentru cale dubla, inclusiv peste raul Barsa, similare celui de la Ghimbasel, insa lucrarile la aceste structuri nu au fost incepute. In schimb, pe anumite sectiuni, cum este varianta Feldioara se observa un avans mai bun fiind realizate terasamente si structuri importante, iar traseul deviat este deja conturat.
O situatie mai problematica este inregistrata pe varianta Maierus unde este prevazuta constructia unui viaduct de aproximativ doi kilometri, cu dubla traversare a raului Olt, solutie adoptata pentru protejarea mediului si a habitatelor de pasari.
Desi acest segment este esential pentru proiect, lucrarile sunt abia la inceput, fiind descrise de asociatie ca fiind intr-un stadiu incipient.
Practic, bilantul Euroconstruct dupa cinci ani de lucrari indica un progres limitat: doar 10 kilometri de linie noua, 25 de kilometri de infrastructura veche neintervenita si mai multe obiective majore aflate in diferite stadii de executie.
Procesul de atribuire a contractului a fost unul indelungat, fiind marcat de dispute in instanta care au durat aproximativ trei ani. Asocierea din care mai fac parte Alstom, Aktor si Arcada a obtinut in cele din urma contractul, insa rezultatele din teren nu reflecta efortul depus pentru adjudecarea proiectului.
Potrivit evaluarilor, Euroconstruct, antreprenorul principal, continua sa se confrunte cu dificultati financiare semnificative, care afecteaza ritmul de executie al lucrarilor. Aceste probleme nu au ramas fara impact asupra proiectului, ci se resimt direct in stadiul intarziat al modernizarii.
Euroconstruct
Euroconstruct este o companie romaneasca specializata in lucrari de infrastructura rutiera si feroviara. A fost implicata in mai multe proiecte nationale importante, insa in ultimii ani s-a confruntat cu dificultati financiare care au afectat ritmul de executie al unor contracte majore.
Foto: Bogdan Duica
