Cresterea semnificativa a ritmului de lucru pe anumite segmente ale Autostrazii A1, in special pe tronsonul Lugoj – Deva, evidentiaza un decalaj major in comparatie cu sectiunile Autostrazii Sibiu – Pitesti unde progresul fizic este substantial mai lent. 

In timp ce A1 Lugoj-Deva a inregistrat o crestere medie de 37,5 puncte procentuale a stadiului fizic in primele zece luni ale anului, segmentele de pe A1 Sibiu – Pitesti au avansat in medie cu doar 11 puncte procentuale. Cu toate acestea, pe toate loturile autostrazilor A1 sunt in prezent mobilizate utilaje, fiind finalizate in mare parte procedurile premergatoare de proiectare si studii de teren.

Cel mai rapid avans se observa pe sectiunea Margina – Holdea. Acest tronson, finantat prin PNRR, a ajuns de la un stadiu fizic de 6,5% in ianuarie la 44% la inceputul lunii noiembrie, o accelerare de aproape sapte ori. Constructorul acestui lot, asocierea Spedition UMB – Euro Asfalt se afla sub o presiune considerabila pentru a finaliza proiectul avand ca termen limita luna august a anului 2026 pentru a onora conditiile de finantare europeana. Valoarea contractului pentru acest segment depaseste 1,82 miliarde lei.

In schimb, progresul pe A1 Sibiu – Pitesti, ultima parte lipsa a Coridorului Transcarpati, este franat de o serie de provocari complexe, in special cele legate de obtinerea avizelor si derogarilor de mediu. Lucrarile suplimentare identificate pe teren necesita aprobari speciale, deoarece afecteaza arii protejate, inclusiv un perimetru de 13 hectare de padure in interiorul Parcului National Cozia. In plus, traseul implica executia a noua tuneluri, doua ecoducte si numeroase poduri si viaducte.

Din cauza acestor dificultati, avansul constructorilor pe multe dintre aceste sectiuni ramane modest, existand riscul de a pierde fonduri europene daca termenele nu sunt respectate. Secvential, Sectiunea 2 (Boita – Cornetu), cu o valoare de 4,25 miliarde lei si executata de asocierea Mapa-Cengiz, a inregistrat cel mai mic progres, de la 0,89% la doar 6,64% in decursul a zece luni. 

De asemenea, Sectiunea 3 (Cornetu – Tigveni), cu cel mai mare contract, in valoare de 5,323 miliarde lei, atribuit asocierii Webuild – Tancrad a atins un stadiu fizic de sub 10% pana la inceputul lunii noiembrie. Singura exceptie notabila este Sectiunea 4 (Tigveni – Curtea de Arges), in valoare de 1,678 miliarde lei si executata de Porr Construct, care se apropie de finalizare, atingand un stadiu fizic de peste 80%.

Pentru a debloca situatia si a permite respectarea termenelor, este necesara adoptarea urgenta a unei Hotarari de Guvern propuse de Ministerul Transporturilor, prin care proiectul sa fie declarat investitie de importanta nationala. Aceasta masura ar permite accelerarea procedurilor de expropriere, defrisare si scoatere a terenurilor din circuitul silvic, elemente esentiale pentru respectarea termenelor, precum cele stabilite de CNAIR pentru deschiderea circulatiei intre Cornetu si Curtea de Arges in 2027 si intre Boita si Cornetu in 2028.