Marile magistrale feroviare care traverseaza Moldova apar in strategia nationala pentru perioada 2026–2030, dar modernizarea lor integrala nu are deocamdata un calendar finantat. Asociatia Moldova Vrea Infrastructura (MVI) a dus problema la Bruxelles si a cerut Comisiei Europene sa analizeze daca actuala programare a investitiilor poate asigura respectarea termenelor asumate de Romania pentru reteaua europeana TEN-T.
Demersul a fost transmis Directiei Generale Mobilitate si Transport a Comisiei Europene – DG MOVE – si coordonatorului european al Coridorului Marea Baltica–Marea Neagra–Marea Egee. MVI precizeaza ca nu reclama in acest moment o incalcare demonstrata a legislatiei europene, ci solicita o verificare tehnica a modului in care Romania si-a programat modernizarea infrastructurii feroviare din estul tarii.
In centrul sesizarii se afla trei axe importante: Ploiesti–Bacau–Suceava–Vicsani, Pascani–Iasi–Ungheni si Suceava–Apahida. Problema identificata de asociatie este diferenta dintre includerea acestor magistrale in obiectivele strategice si existenta efectiva a banilor si a unui calendar pentru modernizarea lor.
Ministerul Transporturilor comunicase anterior ca lucrarile pe infrastructura TEN-T dintre Ploiesti si Vicsani, respectiv Pascani si Ungheni, vor fi realizate etapizat, in functie de identificarea si disponibilitatea surselor de finantare. Nici Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobata de Guvern in august, nu inchide aceasta problema: planul efectiv de finantare pentru urmatorii cinci ani urmeaza sa fie stabilit ulterior, impreuna cu planul de afaceri al administratorului infrastructurii si planul fezabil de investitii.
Practic, exista o strategie aprobata, dar pentru unele dintre cele mai importante magistrale feroviare ale Moldovei lipseste inca legatura completa dintre proiect, bani si termene. Tocmai acest mecanism vrea MVI sa fie verificat de Comisia Europeana, avand in vedere ca vorbim despre infrastructura inclusa in reteaua TEN-T si despre obiective care trebuie corelate cu termenele europene.
Argumentul asociatiei este sustinut si prin volumul actual de trafic. Ploiesti Vest–Bacau–Suceava–Vicsani este a patra cea mai circulata dintre cele 35 de relatii feroviare analizate in Strategie, cu o medie de 49,7 trenuri pe zi. Pascani–Iasi ocupa pozitia a sasea, cu 46,13 trenuri pe zi, iar Marasesti–Tecuci–Iasi se afla pe locul 12, cu 26,04 trenuri zilnic.
MVI nu sustine ca Moldova ar fi fost eliminata complet din programul de investitii. Strategia include aproximativ 318 milioane de lei pentru prima etapa a unor interventii pe Roman–Iasi–Frontiera si electrificarea Iasi–Frontiera–Ungheni, 215,8 milioane de lei pentru trecerea feroviara Vicsani–Vadul Siret si o valoare eligibila de aproximativ 1,25 miliarde de lei pentru Trenul Metropolitan Iasi.
Critica este alta: aceste proiecte punctuale nu reprezinta un program complet pentru modernizarea magistralelor care leaga Moldova de restul tarii si de frontierele cu Ucraina si Republica Moldova.
Diferenta de amploare este vizibila inclusiv in obiectivul B.1 al Strategiei. Cele opt proiecte incluse aici au un necesar cumulat estimat la 28,85 miliarde de lei, in timp ce proiectului de la Vicsani ii sunt asociate 215,8 milioane de lei. MVI subliniaza ca raportul de aproximativ 0,75% nu reprezinta ponderea tuturor investitiilor feroviare destinate Moldovei si nici o impartire definitiva a bugetului, ci il foloseste pentru a evidentia diferentele dintre proiectele introduse in programare.
Sesizarea trimisa la Bruxelles ridica separat si problema celor 45 de sectii feroviare propuse pentru inchidere. Potrivit MVI, aici apare chiar o contradictie intre raspunsurile Ministerului Transporturilor si forma finala a Strategiei.
Ministerul ar fi transmis asociatiei ca nu a emis si nici nu putea emite anterior procedurilor legale un „acord de principiu” pentru desfiintarea liniilor si ca formularea respectiva fusese modificata. Cu toate acestea, MVI sustine ca Anexa 5.3 din documentul aprobat de Guvern pastreaza mentiunea potrivit careia un asemenea acord ar fi fost transmis pentru toate cele 45 de sectii.
Printre liniile vizate se afla Crasna–Husi si Dolhasca–Falticeni, pentru care asociatia solicitase conservarea si o noua evaluare. MVI cere Comisiei sa clarifice daca eventualele inchideri vor putea avea loc numai dupa realizarea studiilor, consultarilor si aprobarilor prevazute de legislatia in vigoare.
