Monopolul turcesc pe infrastructura Romaniei nu se limiteaza doar la castigarea licitatiilor de autostrazi. Constructorii din Turcia isi dezvolta in paralel o intreaga retea industriala pe teritoriul romanesc de la fabrici de betoane si prefabricate, balastiere la platforme de exploatare raspandite in mai multe localitati.
Compania turca Makyol Insaat a depus la Directia Judeteana de Mediu Sibiu documentele necesare pentru construirea unei fabrici de betoane la Talmaciu, ultima dintr-o serie de investitii conexe facute de firmele turcesti in judetul Sibiu.
Oficialii de la Mediu au inceput procedura pentru emiterea autorizatiei de mediu, dupa ce au constatat ca toti pasii au fost parcursi si documentele solicitate au fost depuse. Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii, dupa care DJM Sibiu elibereaza autorizatia.
Firmele turcesti nu doar ca domina licitatiile pentru autostrazi, asa cum am documentat pe larg in articolele anterioare ci isi construiesc pe teritoriul Romaniei o infrastructura industriala proprie din care alimenteaza santierele. Insa, valoarea adaugata ramane in mare parte in ecosistemul turcesc, nu in economia locala.
Mapa – Cengiz: fabrica de 15 milioane euro la Sibiu, santier la sub 10%
In decembrie 2025, asocierea turca Mapa – Cengiz, constructorul Sectiunii 2 Boita – Cornetu a Autostrazii Sibiu – Pitesti a inaugurat o fabrica de confectii metalice si prefabricate din beton pe fosta platforma Independenta din Sibiu.
Investitia s-a ridicat la aproximativ 15 milioane de euro, iar unitatea este considerata esentiala pentru santierul dintre Boita si Cornetu producand grinzi prefabricate, tabliere metalice si structuri de sustinere pentru tunele.
Cu toate ca Mapa – Cengiz a investit 15 milioane de euro intr-o fabrica, stadiul fizic al santieruuli abia depaseste 9%.
Makyol Insaat, care executa autostrada Sibiu – Fagaras a inchiriat inca din iunie 2025 aproximativ 12 hectare de teren de la Primaria Carta pentru extractia de materiale necesare santierului. Compania a depus la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un memoriu prin care anunta ca de la Carta se vor extrage 1.008.000 de metri cubi de pamant, din care 831.000 de metri cubi de pietris util si 177.000 de metri cubi de steril.
Valoarea investitiei este estimata la 2 milioane de lei, iar exploatarea va dura cel putin doi ani. O parte din terenul inchiriat este folosita si pentru constructia baracilor destinate muncitorilor si personalului.
Pe langa Carta, alti aproximativ 1,2 milioane de metri cubi de nisip si pietris pentru autostrada Sibiu – Fagaras sunt obtinuti de la o balastiera amenajata de Makyol pe teritoriul comunei Vistea. Volumele sunt impresionante: peste doua milioane de metri cubi de materiale exploatate din doua localitati, pentru un constructor care tocmai a livrat pe Autostrada Moldovei, impreuna cu Nurol, un lot care se repara dupa cinci luni de la inaugurare.
Calitatea materialelor si a executiei de pe lotul Pietroasele – Buzau ridica inevitabil intrebari si despre ce se va intampla pe autostrada Sibiu – Fagaras.
Preturile terenurilor s-au dublat, banii raman la turci
Fostul primar al comunei Carta, Daniel Canduletiiu declara la finalul anului trecut ca Makyol plateste primariei 2.640 de euro pe hectar pe an pentru terenul inchiriat. Un pret care, raportat la volumul de material extras, de peste un milion de metri cubi, pare modest.
La finalizarea lucrarilor, constructorul este obligat sa readuca terenul la forma initiala. Potrivit fostului primar de cand au inceput lucrarile si s-a aflat ca va fi coborare de pe autostrada la Carta, pretul hectarului s-a dublat, de la 5.000 de euro la peste 10.000 de euro.
Este singura urma economica vizibila a prezentei turcesti in zona: preturile cresc pentru localnici, dar fabricile, balastierele si santierele sunt operate de companiile din Turcia, cu muncitori si echipamente aduse din afara.
