CNAIR administreaza deja peste 1.477 de kilometri de autostrada si drum expres, dar extinderea accelerata a retelei incepe sa puna presiune pe capacitatea companiei de a o intretine.
Directorul general Cristian Pistol avertizeaza ca deficitul de personal a devenit „alarmant”, in conditiile in care aproape 10% dintre posturile companiei sunt blocate, iar noi sectoare de drum de mare viteza continua sa fie date in circulatie.
Problema a fost adusa in discutie la Brasov, in cadrul celei de-a 43-a Reuniuni a sefilor de sectii CNAIR. Pistol a aratat ca fiecare inaugurare inseamna, dincolo de kilometrii noi de autostrada, responsabilitati suplimentare pentru structurile care trebuie sa gestioneze traficul, semnalizarea, interventiile si siguranta rutiera.
Numai in august au fost deschise sectoarele Zimbor–Romanasi si Adjud–Bacau, Nodul Bacau Nord si Pasajul Tetarom. Odata intrate in exploatare, aceste investitii trebuie integrate intr-o retea nationala care depaseste 18.000 de kilometri si necesita permanent lucrari de intretinere, reparatii si monitorizare.
Potrivit sefului CNAIR, compania intra astfel intr-o etapa diferita fata de ultimii ani. Extinderea retelei ramane importanta, dar cresterea numarului de kilometri trebuie insotita de capacitatea de a administra infrastructura deja construita.
Una dintre cele mai mari probleme este personalul. Pistol sustine ca actuala schema este subdimensionata si ca situatia devine tot mai dificila pe masura ce sunt inaugurate noi autostrazi si drumuri expres. CNAIR are nevoie atat de ingineri, cat si de muncitori pentru activitatile din teren, in timp ce aproape o zecime dintre posturi sunt in prezent blocate.
Presiunea vine si din costurile tot mai mari. Cei peste 1.477 km de drumuri de mare viteza necesita interventii, reparatii, monitorizare si echipamente dedicate, iar compania trebuie sa gaseasca finantare inclusiv pentru utilaje moderne dotate cu GPS si tehnologii laser.
O alta directie anuntata este digitalizarea infrastructurii. CNAIR vrea utilizarea mai larga a sistemelor inteligente de monitorizare, a senzorilor pentru poduri si viaducte si a bazelor de date care permit urmarirea infrastructurii pe intreaga durata de exploatare. Pistol a indicat inclusiv folosirea inteligentei artificiale pentru planificarea lucrarilor de mentenanta.
Digitalizarea ar trebui sa ajunga si in activitatea administrativa. Directorul CNAIR considera ca procedurile si documentele consumatoare de timp trebuie reduse, mai ales in conditiile in care probleme precum parapetele avariate, marcajele degradate sau defectiunile carosabilului necesita interventii rapide.
