Anii in care administratia Emil Boc nu a reusit sa transforme Centura Metropolitana din proiect in santier incep sa se vada acum in fiecare etapa a investitiei. Clujul relanseaza contracte de miliarde intr-un moment in care finantarea lucrarilor depinde de Guvern, vechiul contract cu DIMEX-2000 se judeca in instanta, iar pentru tronsonul cu cele trei tuneluri din Faget Primaria a reusit sa atraga un singur ofertant.
Cea mai mare necunoscuta ramane finantarea. Clujul are nevoie de sprijinul Guvernului pentru a sustine o investitie de asemenea dimensiuni, dupa ce proiectul nu a reusit sa ajunga suficient de repede la maturitatea necesara pentru a beneficia de contextul financiar european favorabil marilor lucrari de infrastructura.
Intre timp, o parte importanta a resurselor disponibile in actualul exercitiu financiar este directionata catre proiectele de autostrazi.
Urmatorul exercitiu financiar european incepe formal in 2028, insa asta nu inseamna ca banii pentru Centura Metropolitana vor deveni automat disponibili atunci. Experienta programelor europene precedente arata ca intre debutul unui cadru financiar, aprobarea programelor si momentul in care fondurile pot sustine efectiv lucrari de asemenea dimensiuni poate exista un interval considerabil.
Administratia Boc poate, asadar, sa finalizeze licitatiile si sa ajunga la constructori desemnati, dar fara o sursa clara si suficienta de finantare contractele nu sunt suficiente pentru a pune utilajele in teren.
Peste aceasta incertitudine se suprapune disputa lasata in urma de prima tentativa de construire a centurii. Primaria Cluj-Napoca a reziliat unilateral contractul cu DIMEX-2000, iar compania a atacat decizia in instanta. Litigiul continua in paralel cu noile proceduri lansate de municipalitate, iar rezultatul sau poate produce consecinte juridice si financiare pentru Primarie.
Administratia locala incearca astfel sa construiasca noua etapa a proiectului in timp ce efectele celei precedente nu sunt inca inchise. Tocmai aici se vede costul anilor pierduti: in loc ca in 2026 discutia sa fie despre ritmul unui santier in plina executie, Clujul discuta in continuare despre finantare, litigii, evaluarea ofertelor si atribuirea contractelor.
Chiar daca toate aceste lucruri se rezolva favorabil, licitatiile deschise de Primarie aduc propriile vulnerabilitati. Cea mai evidenta apare pe Lotul 3, unul dintre cele mai complexe segmente ale viitoarei centuri.
Contractul, estimat la aproximativ 1,083 miliarde de lei fara TVA, acopera aproximativ 4,765 kilometri si include Nodul Basarabiei, Nodul Frunzisului, trei tuneluri in zona Faget si legatura spre strada Frunzisului. Este practic una dintre piesele esentiale ale traseului care trebuie sa ofere o alternativa pentru traficul din zona Manastur.
Pentru acest contract de peste un miliard de lei, Primaria Cluj-Napoca a primit o singura oferta, depusa de asocierea condusa de FAR Foundation, alaturi de Lincor Trans si Automagistral-Pivden.
Pe Lotul 3, intreaga procedura depinde astfel de rezultatul evaluarii unei singure oferte. Comisia trebuie sa verifice calificarea, experienta similara, documentatia tehnica, propunerea financiara si respectarea tuturor cerintelor impuse prin caietul de sarcini. Daca oferta trece verificarile, Primaria poate continua spre atribuire.
Daca apare o neconformitate care impune respingerea ei, nu exista un ofertant clasat pe locul al doilea, iar municipalitatea risca din nou, sa fie nevoita sa reia procedura pentru tocmai unul dintre cele mai complicate sectoare ale centurii.
Practic, administratia Boc trebuie sa obtina in acelasi timp constructori, bani si stabilitate juridica pentru un proiect care ar fi trebuit sa fie mult mai aproape de finalizare, nu sa intre din nou, in 2026, intr-o succesiune de proceduri cu rezultat inca incert.
