Romania a iesit oficial din perioada de implementare a Planului National de Redresare si Rezilienta. 31 august 2026 a fost ultima zi in care Guvernul mai putea indeplini reformele, jaloanele si tintele asumate prin PNRR, iar de la 1 septembrie incepe etapa in care Bruxelles-ul va verifica ce a fost realizat efectiv si pentru ce mai poate primi Romania bani.
Finalul perioadei de implementare nu inseamna insa si inchiderea imediata a tuturor platilor. Autoritatile mai au pana la sfarsitul lunii septembrie pentru transmiterea ultimei cereri de plata si a documentelor necesare, dupa care Comisia Europeana va evalua rezultatele raportate.
PNRR-ul Romaniei a fost aprobat de Comisia Europeana pe 29 octombrie 2021 si avea initial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. Circa 14,2 miliarde de euro reprezentau granturi, iar alte aproximativ 14,9 miliarde de euro erau imprumuturi.
Planul cu care Romania a ajuns la 31 august 2026 este insa considerabil diferit fata de cel negociat initial.
PNRR a fost renegociat de mai multe ori, iar valoarea sa a fost redusa succesiv, ajungand la aproximativ 20 de miliarde de euro. Din program au disparut investitii care nu mai puteau respecta calendarul, au fost redimensionate componente, iar o parte dintre proiecte au fost mutate catre alte surse de finantare.
Potrivit informatiilor prezentate de Euronews.ro, Romania a pierdut definitiv peste 1,2 miliarde de euro din fondurile nerambursabile, pe fondul intarzierilor, al reformelor amanate si al dificultatilor de a respecta calendarul negociat cu Bruxelles-ul.
La expirarea termenului, Romania avea atat investitii finalizate, cat si santiere care nu au ajuns la tintele pentru care fusesera introduse in PNRR.
Autostrada Moldovei A7 ramane unul dintre cele mai vizibile rezultate ale PNRR. Zeci de kilometri au fost construiti si deschisi circulatiei, inclusiv ultimul sector dintre Adjud si Bacau, inaugurat chiar in apropierea inchiderii programului.
Dar A7 nu este terminata pana la Pascani. Cei aproximativ 77 de kilometri Bacau – Pascani raman in executie, iar finantarea lucrarilor de dupa PNRR trebuie asigurata din alte surse.
Ministrul interimar Radu Miruta a recunoscut ca negociaza cu Comisia Europeana posibilitatea ca pe anumite tronsoane circulatia sa inceapa temporar cu locomotive diesel, nu electrice, in cazul in care electrificarea nu este completa pe toate sectoarele.
Pe Autostrada Transilvania A3, lotul Zimbor – Poarta Salajului de 12 de kilometri a fost inaugurat pe 10 august, iar loturile Nadaselu – Zimbor si Suplacu – Chiribis sunt in executie avansata.
Pe calea ferata Cluj – Oradea, sina montata depaseste 70-80% pe loturile 1 si 2 cu Alstom – Arcada, 65% pe lotul 4 cu WeBuild, dar doar 30% pe lotul 3 cu FCC – Gulermak. Este singurul lot din cele patru care a stagnat trei ani si a accelerat abia cand termenul a devenit iminent.
Cel mai vizibil esec PNRR este metroul din Cluj. Proiectul trebuia sa aiba la aceasta data 7,5 de kilometri de tuneluri excavate si noua statii construite structural intre Cluj-Napoca si Floresti. In realitate, Gulermak nu a sapat niciun metru de tunel dupa trei ani de contract si a incasat plati de aproape 270 de milioane de euro. Proiectul a fost scos din PNRR in 2025, pierzand alocarea de aproximativ 300 de milioane de euro din componenta de imprumuturi.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat ca investitiile PNRR neterminate in august vor trebui continuate pe banii autoritatilor locale, iar cele nefinalizate nici pana la sfarsitul anului vor trebui sa returneze banii primiti. Pentru Autostrada Moldovei, a confirmat ca cei 77 de kilometri dintre Bacau si Pascani vor fi finantati de la bugetul de stat dupa expirarea PNRR.
Peste 1,2 miliarde de euro in granturi nerambursabile au fost pierdute definitiv. Sunt bani europeni care nu mai pot fi recuperati sub nicio forma si care reflecta incapacitatea clasei politice de a livra reformele si investitiile la termenele asumate.
Tensiunile politice, amanarile repetate, lipsa de consens din coalitia de guvernare si capacitatea administrativa limitata au contribuit la acest rezultat.
Romania a avut la dispozitie cel mai mare plan de redresare din istoria sa si nu a reusit sa il execute integral.
