Subfinantarea infrastructurii feroviare din Romania a continuat si in ultimii cinci ani, iar efectele se vad tot mai clar in starea retelei.
Intre 2021 si 2025, fondurile alocate au reprezentat doar 45,76% din necesarul real, potrivit noii Strategii de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026–2030, aprobata de Guvern.
Numai pentru intretinerea si reparatiile curente s-a acumulat un deficit de peste 12 miliarde de lei. Ministerul Transporturilor leaga aceasta situatie de o subfinantare care s-a intins pe parcursul ultimilor 35 de ani si care a dus la acumularea unor restante majore in repararea si reinnoirea infrastructurii.
Dimensiunea degradarii poate fi observata din evolutia liniilor care si-au depasit scadenta pentru reinnoire.
In 1990, in aceasta situatie se aflau 1.364 km de cale ferata, reprezentand 10,10% din retea. Doua decenii mai tarziu, in 2010, lungimea crescuse la 5.596 km, adica 41,14%.
In 2025, situatia este mult mai grava: 9.753 km de linii sunt considerate “epuizate” din punct de vedere tehnic, reprezentand 72,56% din total. Practic, aproape trei sferturi din reteaua feroviara se afla acum in aceasta categorie, iar lungimea liniilor cu probleme aproape s-a dublat fata de 2010.
Consecintele subfinantarii se regasesc inclusiv in restrictiile de viteza si in degradarea accelerata a infrastructurii, dar si in pierderea de atractivitate a transportului pe calea ferata.
In perioada acoperita de strategia precedenta, transportul feroviar de calatori a scazut cu peste 2%, iar cel de marfa cu aproape 23%. Evolutia este cu atat mai relevanta cu cat obiectivul stabilit anterior prevedea o crestere a pietei cu 25%.
Noua strategie pentru perioada 2026–2030 incearca sa schimbe directia, iar prima prioritate asumata de Guvern este recuperarea accelerata a restantelor privind reinnoirea infrastructurii.
Planul stabileste trei directii majore: recuperarea restantelor acumulate la infrastructura feroviara, cresterea competitivitatii transportului pe calea ferata prin viteze mai mari, siguranta si predictibilitate, precum si integrarea Romaniei in spatiul feroviar unic european.
Strategia acopera de la mentenanta si operarea curenta pana la reinnoirea si extinderea retelei si include atat investitii, cat si reforme administrative.
Guvernul mizeaza inclusiv pe mutarea unei parti din transportul de persoane si marfa de pe sosele pe calea ferata. Potrivit Ministerului Transporturilor, acest lucru ar putea reduce aglomeratia rutiera, numarul accidentelor, blocajele si costurile suportate de economie.
Documentul pentru perioada 2026–2030 este corelat cu Master Planul General de Transport si cuprinde proiectele prioritare pentru modernizarea coridoarelor feroviare europene TEN-T.
Noua strategie pleaca insa de la o situatie dificila: in ultimii cinci ani, infrastructura feroviara a primit mai putin de jumatate din finantarea de care avea nevoie, iar peste 72% din liniile de cale ferata au ajuns sa fie depasite din punct de vedere tehnic.
