Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania considera ca infrastructura rutiera a tarii traverseaza cea mai favorabila perioada de dezvoltare din ultimele trei decenii, dar avertizeaza ca succesul urmatorului deceniu nu va fi masurat doar in kilometri construiti, ci in capacitatea de a administra eficient reteaua realizata.
Vicepresedintele APDP Flavius Paval analizeaza intr-un interviu directiile in care trebuie sa evolueze sectorul, de la digitalizare si management al activelor la rezilienta in fata schimbarilor climatice.
Cu peste 1.400 de kilometri de autostrazi si drumuri expres in exploatare, aproximativ 850 in executie si alte sute in licitatie si proiectare, Romania a depasit etapa proiectelor izolate si a intrat intr-o faza de dezvoltare sistemica, apreciaza APDP.
Progresele pe Autostrada Moldovei A7, pe A0 Bucuresti, pe Sibiu – Pitesti si pe reteaua de drumuri expres sunt reale si fara precedent.
Dar APDP atrage atentia ca urmatoarea etapa presupune o schimbare fundamentala de abordare. Pe masura ce reteaua se extinde, accentul trebuie sa se mute progresiv de la dezvoltarea cantitativa catre cresterea performantei infrastructurii existente.
Administrarea activelor, digitalizarea proceselor, monitorizarea continua si siguranta rutiera vor deveni criterii la fel de importante ca numarul de kilometri noi.
Este exact ce semnaleaza si secretarul de stat Irinel Scriosteanu cand vorbeste despre schimbarea de paradigma de la absorbtia fondurilor la calitatea cheltuirii lor, si ce avertizeaza Cristian Erbasu cand spune ca autostrazile Romaniei nu vor rezista 40-50 de ani daca se continua cu compromisurile la constructie.
APDP identifica patru obstacole principale care afecteaza implementarea proiectelor: durata si complexitatea proceselor de avizare si autorizare, calitatea insuficienta a documentatiilor tehnice, deficitul acut de personal calificat si capacitatea administrativa limitata a beneficiarilor.
Sunt exact problemele pe care le regasim pe fiecare santier documentat in articolele noastre. Pe Autostrada Sibiu – Pitesti, acordul de mediu revizuit nu a fost emis de ani de zile, iar doua sectiuni cu contracte de peste 10 miliarde de lei lucreaza pe mai putin de jumatate din traseu. Pe Autostrada Ploiesti – Brasov, studiul geotehnic stagneaza in al saselea an de contract.
Pe Centura Baia Mare, documentatia de atribuire a fost anulata dupa cinci contestatii. Pe calea ferata Predeal – Brasov, studiul de fezabilitate a primit a saptea prelungire dupa sase ani.
APDP subliniaza ca investitia intr-o etapa de proiectare riguroasa genereaza beneficii semnificative in faza de executie si reduce riscul costurilor suplimentare.
Cadrul normativ a cunoscut o evolutie semnificativa in ultimii ani, recunoaste APDP, dar ritmul accelerat al investitiilor si transformarile tehnologice evidentiaza necesitatea actualizarii continue. Multe dintre normativele tehnice utilizate in proiectare si executie necesita adaptari pentru digitalizare, rezilienta, schimbari climatice si materiale inovatoare.
APDP considera ca urmatorul deceniu va fi marcat de transformarea profunda a modului in care infrastructura este proiectata, construita si administrata. Directiile principale includ sisteme moderne de management al activelor bazate pe date si indicatori de performanta, inteligenta artificiala pentru analiza predictiva a starii drumurilor si podurilor, modele BIM si Digital Twin pentru monitorizarea intregului ciclu de viata al investitiilor, sisteme IoT si drone pentru monitorizarea continua a podurilor si versantilor, materiale cu impact redus asupra mediului si valorificarea materialelor reciclate.
Sunt directii care par futuriste raportat la realitatea de pe santierele romanesti, unde CFR dirijeaza traficul cu telefon si bicicleta pe o magistrala modernizata cu sute de milioane de euro, iar panouri de semnalizare fabricate in Turcia cad pe carosabil la opt luni de la inaugurare. Dar tocmai acest contrast intre ambientul tehnologic european si realitatea din teren face necesara transformarea pe care o descrie APDP.
