Bucurestiul pregateste simultan patru proiecte de metrou, un volum de investitii fara precedent in istoria transportului subteran din Romania. Dupa semnarea protocolului de asociere intre Sectorul 6, Ministerul Transporturilor, Metrorex si Primaria Capitalei pentru extinderea Magistralei M3 catre Chiajna si Bragadiru, reteaua de metrou a Bucurestiului are acum santiere deschise sau in pregatire pe patru magistrale simultan.
Protocolul semnat permite elaborarea studiului de fezabilitate pentru extinderea M3 pe trei tronsoane in configuratie de tip Y.
Tronsonul Pacii – Centura de Vest de 3,7 de kilometri va avea patru statii subterane si conexiune cu viitorul inel feroviar metropolitan. Din statia Preciziei, linia se ramifica spre Chiajna pe 3,3 de kilometri cu doua statii supraterane si spre Bragadiru pe 4,36 de kilometri cu doua statii supraterane.
Metrorex va fi liderul asocierii si va derula procedurile de achizitie pentru proiectare. Finantarea documentatiilor vine din bugetul de stat si fonduri externe. Dar modalitatea de finantare a executiei ramane de stabilit ulterior. Iar executia a 11 de kilometri de metrou cu opt statii, din care patru subterane, va costa probabil peste doua miliarde de euro.
Pe Magistrala M4, extensia de la Parc Bazilescu la Gara de Nord a fost deblocata dupa ani de proceduri. Investigatiile geotehnice au ajuns la 60% pe lotul 2, iar proiectul avanseaza dupa ce a fost scos din PNRR si mutat pe alte surse de finantare. Este cel mai avansat dintre proiectele noi de metrou, dar inca departe de faza de executie propriu-zisa.
Magistrala M6, metroul spre Aeroportul Otopeni, este singurul proiect cu santiere active. Pe sectiunea sud 1 Mai – Tokyo, executata de asocierea Alsim Alarko – Makyol, structura de rezistenta a ajuns la 71%, cu doua TBM-uri care au excavat impreuna peste 5.400 de metri de tunel. Pe sectiunea nord Tokyo – Aeroport, executata de asocierea Gulermak – Somet, stadiul este de 35%, cu un ritm de doar doua puncte procentuale pe luna.
Valoarea proiectului a depasit 10,45 miliarde de lei cu TVA, in crestere cu 77% fata de estimarea initiala din 2016. Finantarea vine din Programul Transport, imprumutul JICA si bugetul de stat. Principalul risc identificat de Ministerul Transporturilor ramane nivelul creditelor bugetare disponibile. Termenul de punere in functiune este aprilie 2029.
Magistrala M7, proiectul de metrou al Sectorului 5, a primit aprobarea de 186 de milioane de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Este cel mai incipient dintre cele patru proiecte, aflat abia in faza de pregatire a documentatiei tehnice.
Traseul ar urma sa lege sudul Capitalei de reteaua existenta, dar detaliile tehnice vor fi stabilite de studiul de fezabilitate.
Patru proiecte, o singura capacitate institutionala
Problema nu este ca Bucurestiul nu are nevoie de aceste magistrale. Fiecare dintre ele deserveste zone supraaglomerate si prost conectate la transportul public. Militari Residence, Chiajna si Bragadiru pentru M3. Zona de nord si Aeroportul Otopeni pentru M6. Sectorul 5, cel mai populat din Capitala, pentru M7. Gara de Nord, principalul nod feroviar al tarii, pentru M4.
Problema este ca Metrorex, cu bugetul si capacitatea administrativa pe care le are, trebuie sa gestioneze simultan proiectarea pe M3, executia pe M6, pregatirea pe M4 si coordonarea cu Sectorul 5 pe M7.
Experienta de pe M6 arata ce se intampla cand capacitatea institutionala este depasita. Sectiunea nord, executata de Gulermak, avanseaza cu doar doua puncte procentuale pe luna, iar Curtea de Conturi a descoperit lucrari fictive decontate de peste un milion de euro. Valoarea proiectului a crescut cu 77% fata de estimari.
