In timp ce cel mai mare constructor roman de autostrazi notifica CNAIR ca nu gaseste bitum pe piata locala si ca risca sa ramana fara asfalt pe santierele aflate in faze finale de executie, Romania este principalul furnizor de bitum al Ucrainei.
Companiile romanesti au livrat in iunie 23.800 de tone de bitum catre Ucraina, o crestere de 22% fata de mai, potrivit unui grup de consultanta specializat in piata petroliera din Kiev.
Datele schimba substantial termenii discutiei. Cand UMB a semnalat criza de bitum, cauza invocata a fost razboiul din Iran si scaderea livrarilor din Golful Persic. Dar cifrele de import ale Ucrainei arata ca bitumul exista pe piata si pleaca din Romania in cantitati record. Intrebarea devine: este o criza de disponibilitate sau o criza de pret?
Ucraina importa de 3,7 ori mai mult decat anul trecut
Importurile de bitum ale Ucrainei au explodat in primul semestru al acestui an: 144.500 de tone, de 3,7 ori mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.
Cresterea este alimentata de reparatiile masive la reteaua de drumuri, afectata de o iarna cu ingheturi puternice, diferente bruste de temperatura si precipitatii abundente.
Doar in iunie, Ucraina a importat 56.000 de tone, cu 47% mai mult decat in mai si de trei ori mai mult decat in iunie anul trecut. Romania a fost cel mai mare furnizor, cu 23.800 de tone. Principalii exportatori romani sunt Bitholder cu 8.500 de tone, Vitaro Energy cu 6.500, Guven Asfalt cu 3.100 si Rinaco Trade cu 2.900 de tone. Celelalte surse majore ale Ucrainei sunt Lituania si Polonia.
Consultantii ucraineni noteaza ca preturile bitumului in Polonia sunt mai mari decat cele din Lituania, intrucat contractorii polonezi sunt dispusi sa plateasca mai mult decat companiile ucrainene, iar piata locala absoarbe prioritar productia.
In Romania, se pare ca piata functioneaza invers: exportatorii gasesc cumparatori ucraineni dispusi sa plateasca preturi mai mari decat constructorii romani.
Consumul anual de bitum in Romania atinge 600.000 – 700.000 de tone, in crestere pe masura ce santierele de autostrazi se inmultesc. Dar tara are un singur producator autohton: Rafinaria Vega Ploiesti, parte a Rompetrol, care acopera doar 15-20% din necesarul intern cu aproximativ 100.000 de tone anual.
Peste trei sferturi din bitum este importat din Polonia, Ungaria, Turcia, Grecia, Austria si Bulgaria.
Intr-o piata in care productia interna este minima si importurile depind de preturi internationale, orice crestere a cererii externe, fie din Ucraina, fie din Polonia sau din alte tari care repara drumuri vara, pune presiune directa pe disponibilitatea si pretul bitumului pentru constructorii romani.
Criza de bitum loveste in cel mai prost moment posibil. UMB are 1.900 de muncitori si 400 de utilaje pe cei 47 de kilometri intre Adjud si Bacau, cu lotul 2 la 95% si lotul 3 la 80%.
Pe lotul Mircesti – Pascani, asfaltarea a inceput cu un necesar de aproximativ 300.000 de tone. Mai sunt 51 de zile pana la termenul PNRR din 31 august, iar miza este de aproape 2 miliarde de euro in fonduri europene nerambursabile.
Asa cum am relatat anterior, sursele din CNAIR au declarat ca problema nu poate fi rezolvata la nivel de companie, ci la nivel de stat, prin incheierea unor acorduri statale pentru securizarea resurselor.
Dar daca bitumul exista pe piata romaneasca si pleaca spre Ucraina pentru ca exportatorii obtin preturi mai bune, solutia nu este neaparat un acord international, ci un mecanism de prioritizare a pietei interne in perioada critica a santierelor de autostrazi.
Ministerul Economiei si Ministerul Transporturilor au raspunsuri de dat: stiau ca Romania exporta bitum in cantitati record in timp ce santierele nationale risca sa ramana fara asfalt? Si daca stiau, de ce nu au intervenit?
Foto: Raducu P Drum
