La jumatatea anului 2026, sectorul constructiilor din Romania arata bine in statistici dar mult mai putin bine in realitate, avertizeaza Cristian Erbasu, CEO-ul Constructii Erbasu si presedintele Federatiei Patronatelor din Constructii, intr-un interviu acordat NewsEdge.
Cresterea este alimentata aproape exclusiv de proiectele majore de infrastructura finantate prin PNRR, care trebuie finalizate pana la sfarsitul lunii august, in timp ce restul pietei da semne tot mai clare de incetinire.
Datele INS confirma o evolutie pozitiva a sectorului, iar marile proiecte de infrastructura transforma vizibil harta investitiilor publice. Dar Erbasu spune ca imaginea de ansamblu este mult mai nuantata:
„Din punctul de vedere al cifrelor, suntem in crestere. In realitate insa, aceasta crestere este sustinuta de proiectele mari de infrastructura, in special de cele finantate prin PNRR. Din pacate, foarte multe companii mici si mijlocii sufera deja fie din lipsa proiectelor, fie din cauza lipsei finantarii pentru proiectele pe care le au.”
Un indicator pe care Erbasu il urmareste cu ingrijorare este numarul de ofertanti la licitatii. Daca in urma cu cativa ani la o procedura participau trei, patru sau cinci firme, acum se prezinta 15-20. Nu este un semn de sanatate a pietei, ci de disperare: companii care au ramas fara portofoliu se inscriu la orice licitatie in speranta de a obtine un contract.
Asa cum am relatat in articolul despre drumul judetean DJ 106E din Marginimea Sibiului, unde 27 de oferte au fost depuse pentru un contract de 220 de milioane de lei, sau pe Centura Baia Mare, unde 5 contestatii au dus la anularea licitatiei de 1,58 miliarde de lei, competitia excesiva la licitatii nu genereaza neaparat rezultate mai bune, ci presiune pe preturi si risc de oferte nesustenabile.
Cel mai serios avertisment al lui Erbasu priveste ce urmeaza dupa finalizarea actualului val de investitii. Termenul PNRR din 31 august concentreaza un volum enorm de lucrari intr-un interval scurt, dar dupa aceasta data riscul de gol in portofoliul de proiecte devine real.
Sectorul constructiilor din Romania angajeaza sute de mii de persoane si depinde in proportie covarsitoare de investitiile publice finantate din fonduri europene.
Proiectele private, afectate de costurile ridicate de finantare si de incertitudinile economice, nu pot compensa volumul proiectelor publice.
Daca nu exista un nou val de investitii pregatit sa preia stafeta PNRR, companiile vor ramane fara lucrari, iar angajatii calificati vor migra spre alte tari sau alte sectoare.
Teoretic, continuitatea este asigurata prin Programul Transport 2021-2027, programul SAFE cu 4,2 miliarde de euro pentru A7 si A8, viitorul exercitiu financiar 2028-2035 si bugetul de stat. In practica, pregatirea proiectelor este lenta: studiile de fezabilitate dureaza ani de zile, licitatiile sunt blocate de contestatii, iar documentatiile deficitare genereaza anulari de proceduri.
Pe Drumul Expres Constanta – Tulcea, contractul de proiectare a fost semnat in 2020 si nu este finalizat nici dupa sase ani.
Pe Centura Baia Mare, licitatia a fost anulata dupa patru luni si cinci contestatii. Pe Drumul de Mare Viteza Filiasi – Lugoj, studiile de fezabilitate sunt la 28-32% dupa trei ani.
Criza fortei de munca ramane cea mai mare vulnerabilitate a sectorului, iar Erbasu spune ca problema nu doar persista, ci devine tot mai dificil de gestionat in contextul volumului mare de lucrari aflate simultan in executie:
„Stim bine ca aceasta criza dureaza de foarte mult timp si s-a acutizat in ultimii ani. Desi in ultima perioada au inceput sa apara primele semne de ameliorare, acestea sunt inca prea slabe pentru a raspunde nevoilor reale ale pietei. Volumul din ce in ce mai mare de lucrari, mai ales al proiectelor mari, care absorb foarte multa forta de munca, face ca ameliorarea sa fie insuficienta.”
Erbasu reia si avertismentele pe care le-a formulat in ultimele luni. Impredictibilitatea bugetara face imposibila planificarea pe termen mediu. Companiile nu stiu daca proiectele pentru care au licitat vor fi finantate, daca actele aditionale vor fi aprobate si daca platile vor veni la timp.
In paralel, sistemul de achizitii publice continua sa favorizeze ofertele cu pretul cel mai mic. Erbasu a avertizat anterior ca autostrazile Romaniei nu vor rezista mai mult de 20-25 de ani din cauza compromisurilor acceptate la constructie: cota de fundare coborata pentru economie de resurse, proiectare subfinantata la 3% din valoarea investitiei si studii geotehnice insuficiente.
Directorul ADURO Cezar Serban confirma din perspectiva proiectantului acelasi diagnostic: o investitie de peste 100 de milioane de euro nu poate fi realizata pe baza unui proiect tehnic care a costat 200.000 de lei. Iar ARIC, Asociatia Romana a Inginerilor Consultanti, avertizeaza ca ofertele la preturi nesustenabile genereaza previzibil solicitari de modificare, presiuni pentru solutii tehnice inferioare si abandonari de santiere.
Foto: Construcții Erbașu
