Atacuri pe banda rulanta: Seful CNAIR raspunde din nou in saptamana decisiva pentru soarta proiectelor 

Conflictul deschis dintre conducerea CNAIR si Ministerul Transporturilor a escaladat. Directorul general Cristian Pistol a publicat un raspuns amplu la ceea ce numeste „trei atacuri publice succesive” lansate de secretarul de stat Horatiu Cosma in decurs de trei zile, pe trei subiecte diferite: litigiul cu Pizzarotti, transferul celor cinci proiecte la CNIR si schema de personal a CNAIR.

„Trei atacuri publice in trei zile. Trei subiecte diferite. Trei contradictii directe cu fapte publice”, scrie Pistol, care noteaza ca toate au loc in saptamana premergatoare termenului de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti, pe 27 mai cand instanta se pronunta asupra ordinului de transfer al proiectelor.

Pe dosarul Pizzarotti, unde CNAIR datoreaza peste 340 de milioane de lei, Pistol sustine ca acordul negociat de el in 2021 a redus pretentiile constructorului italian de la 527 de milioane de lei la 149,6 milioane, sub o treime din suma initiala. 

Tribunalul arbitral a desconsiderat acordul si a dublat obligatia de plata, dar CNAIR a atacat sentinta la Curtea de Apel, a formulat contestatie la executare si a obtinut pe 21 mai suspendarea provizorie a executarii silite la Judecatoria Sectorului 1.

„Afirmatia publica a secretarului de stat conform careia CNAIR refuza sa plateasca a fost desfiintata de justitie in mai putin de 24 de ore”, sustine Pistol.

Asa cum am relatat in articolele anterioare, miza ramane acordul din 2021 semnat sub semnatura privata, fara autentificare notariala. 

Cosma a calificat documentul drept „hartie igienica semnata pe genunchi”, in timp ce Pistol sustine ca a fost redactat cu asistenta unei mari case de avocatura. Tribunalul l-a invalidat pe motive de forma, nu de fond.

Pe transferul proiectelor: „CNAIR este acuzata fara fundament”

Pe subiectul ordinului 475/2026 prin care ministrul Miruta a dispus transferul a cinci proiecte la CNIR, Pistol subliniaza doua fapte pe care Cosma le-ar omite. Pe Drumul Expres Arad – Oradea, bugetul pe 2026 este zero lei, o decizie a Guvernului din care USR face parte, nu a CNAIR. Pe Autostrada Ploiesti – Brasov, insusi directorul CNIR, Gabriel Budescu, a declarat public ca „este singurul contract pe care nu am reusit sa-l deblocam”.

„CNAIR este acuzata fara fundament ca blocheaza proiecte, in timp ce conducerea CNIR recunoaste public ca blocheaza proiecte, fara sa fie criticata de acelasi secretar de stat”, argumenteaza Pistol.

Pistol raspunde si acuzatiilor privind schemA de personal a CNAIR, prezentand cifre: in ultimii sase ani, numarul total de salariati a crescut cu doar 5 oameni, de la 6.916 la 6.921, in timp ce reteaua de autostrazi si drumuri expres administrata a crescut cu 564 de kilometri. 

Cele 518 posturi pentru care solicita aprobarea sunt posturi deja existente si vacante in organigrama, nu posturi noi. Impactul bugetar este de 19,35 milioane de lei, suportat integral din veniturile proprii ale CNAIR, fara niciun leu de la bugetul de stat.

In ultimii noua ani, CNAIR a virat statului roman peste 515 milioane de lei dividende din profit, sustine directorul.

Dincolo de schimbul de declaratii, miza reala este decizia Curtii de Apel Bucuresti din 27 mai, cand instanta se pronunta asupra ordinului de transfer al celor cinci proiecte. Daca instanta suspenda ordinul, CNAIR pastreaza proiectele si pozitia lui Pistol este consolidata. Daca il mentine, CNIR poate prelua cele aproximativ 300 de kilometri de autostrada si drum expres disputate.

Intre timp, cele cinci proiecte raman in zona gri in care niciuna dintre cele doua companii de stat nu poate actiona. Fiecare zi de conflict institutional este o zi pierduta pentru Autostrada Bucuresti – Alexandria, Drumul Expres Arad – Oradea, sectiunea Fagaras – Brasov, Alternativa Techirghiol si Podul Giurgiu – Ruse II. Soferii romani nu au nevoie de razboaie pe Facebook intre secretari de stat si directori de companii, ci de autostrazi construite.

CineConstruiește.ro este watchdog-ul care monitorizează proiectele de infrastructură din România și companiile care le execută.

Contact Info

Social Media