Premierul Ilie Bolojan isi asuma un rol activ la nivel regional, plasand finalizarea coridorului Via Carpatia printre principalele prioritati ale mandatului sau. In cadrul unei intalniri recente cu premierul Slovaciei, Robert Fico, acesta a evidentiat necesitatea consolidarii unui parteneriat strategic care sa permita accelerarea implementarii proiectului ce ar urma sa conecteze porturile din Lituania cu cele din Grecia.
Cunoscut pentru abordarea pragmatica in gestionarea proiectelor de infrastructura, premierul roman a indicat clar sectiunile problematice de pe teritoriul Romaniei, in special tronsoanele Lugoj – Calafat si Oradea – Arad.
Acesta a solicitat o mobilizare accelerata pentru deblocarea acestor zone, considerate esentiale pentru continuitatea traseului in contextul in care lipsa lor transforma Romania intr-un punct vulnerabil al coridorului european.
Considerata o infrastructura strategica atat pentru transportul civil, cat si pentru mobilitatea militara, autostrada este incompleta exact pe sectiunile esentiale din Romania, ceea ce afecteaza continuitatea intregului traseu.
Via Carpatia este gandita ca o legatura rutiera intre Kaunas, in Lituania, si Atena, in Grecia, traversand Europa Centrala si de Est si conectand trei mari importante: Baltica, Neagra si Egee. Initiativa a fost lansata in 2006 de Lituania, Polonia, Slovacia si Ungaria, iar in 2010 s-au alaturat si Romania, Bulgaria si Grecia. Proiectul include, in anumite zone si conexiuni secundare catre porturi cu scopul de a facilita transportul de marfuri si de a sustine dezvoltarea economica regionala.
Pe langa componenta economica, acest coridor are si o importanta strategica majora. In contextul geopolitic actual, Via Carpatia este vazuta ca o ruta esentiala pentru deplasarea rapida a trupelor si echipamentelor militare intre nordul si sudul continentului fiind integrata in planurile de mobilitate militara ale Uniunii Europene si NATO.
In ciuda acestor obiective, Romania ramane un punct vulnerabil in realizarea traseului. Lipsesc segmente importante de autostrada, iar unele proiecte sunt inca in faza de planificare sau executie partiala.
Printre cele mai relevante lipsuri se numara tronsonul Lugoj – Craiova – Calafat, estimat la aproximativ 260 de kilometri, care nu este construit. Acest segment este esential pentru asigurarea unei conexiuni continue intre vestul si sudul tarii.
De asemenea, Autostrada Sibiu – Pitesti, o alta veriga importanta a coridorului, este in lucru doar pe anumite sectiuni, aproximativ 60 de kilometri fiind in executie. Alte portiuni nu au ajuns inca la faza de constructie, ceea ce intarzie semnificativ finalizarea traseului.
Un alt punct critic este segmentul Oradea – Arad, in lungime de aproximativ 120 de kilometri, unde lucrarile nu au inceput. Desi exista un progres limitat, precum deschiderea a aproximativ 32 de kilometri intre Arad si Timisoara, aceste realizari nu sunt suficiente pentru a asigura functionalitatea intregului coridor pe teritoriul Romaniei.
Estimările arata ca aceste sectiuni lipsa nu vor fi finalizate mai devreme de trei pana la cinci ani, ceea ce inseamna ca Via Carpatia va ramane incompleta pe termen mediu. In acest context, rolul Romaniei in cadrul acestui proiect strategic este limitat, iar lipsa infrastructurii afecteaza atat fluxurile comerciale, cat si capacitatea de reactie in situatii de urgenta.
Astfel, desi Via Carpatia reprezinta un proiect ambitios cu impact major asupra conectivitatii europene, implementarea sa depinde in mod decisiv de accelerarea lucrarilor pe teritoriul Romaniei, unde intarzierile continua sa reprezinte principala provocare.
Foto: newsweek.ro
