Santierul sectiunii lipsa din Autostrada A1 Lugoj – Deva cuprins intre Margina si Holdea, a atins la finalul anului 2025 un stadiu de executie de aproape 50%. Lucrarile la cele doua tuneluri pentru mamifere mari, devenite celebre sub denumirea de „tunelurile ursilor”, avanseaza in ritm sustinut, activitatea fiind concentrata in prezent pe consolidarea structurilor si continuarea excavatiilor.
Determinarea constructorului roman UMB de a respecta termenele impuse prin PNRR este confirmata de programul de lucru extins, echipele urmand sa fie prezente pe teren inclusiv in ultima zi a anului, precum si imediat dupa Anul Nou.
La primul tunel, unde ambele galerii au fost deja strapunse, muncitorii lucreaza intens la aplicarea hidroizolatiei, montarea armaturii pe bolta si betonarea radierului. In paralel, la cel de-al doilea tunel continua excavatiile in fronturile de lucru si operatiunile de evacuare a pamantului din subteran.
Ministrul Transporturilor a subliniat importanta vitala a acestui tronson de 9,13 kilometri, care reprezinta singura veriga lipsa ce impiedica circulatia neintrerupta pe autostrada de la Boita pana la Nadlac pe o distanta totala de aproximativ 360 de kilometri.
Contractul in valoare de 1,82 miliarde de lei fara TVA beneficiaza de o mobilizare masiva de resurse umane si utilaje, UMB colaborand in acest proiect cu partenerii de la Euro Asfalt.
Dupa o scurta pauza in zilele de sarbatoare legala, activitatea pe santier va fi reluata la capacitate maxima din 8 ianuarie 2026. Obiectivul autoritatilor si al constructorului ramane finalizarea lucrarilor in cursul anului viitor.
Grupul UMB
Grupul UMB, controlat de familia Umbrarescu este cel mai eficient si puternic constructor de autostrazi din Romania fiind recunoscut pentru ritmul de lucru fara precedent si capacitatea de a finaliza proiectele inainte de termenele contractuale.
UMB gestioneaza in prezent cea mai mare parte a kilometrilor de autostrada aflati in executie in Romania, inclusiv segmente critice din A7 (Autostrada Moldovei). Compania a devenit un simbol al capitalului romanesc de succes in infrastructura mare.
