Procedura de selecție a companiilor ar trebui să se încheie până în luna mai / Care sunt proiectele acceptate pentru finațare și cui îi este interzisă participarea la licitații

După multe speculații în privința beneficiarilor programului european SAFE, Ministerul Apărării Naționale a dezvăluit recent lista proiectelor acceptate de Comisia Europeană pentru a fi finanțate în domeniul apărării și securității, dat fiind că țara noastră beneficiază de a doua cea mai mare alocare prin acest program, de peste de 16,6 miliarde de euro. Finanțarea a fost împărțită pe trei mari componente: achiziții militare (9,6 miliarde euro), achiziții din zona de siguranță și securitate națională (2,8 miliarde de euro) și drumuri strategice de apărare (4,2 miliarde de euro). Termenul limită pentru închiderea proiectelor este finalul anului 2030, astfel autoritățile din România au un calendar destul de strâns privind atribuirea contractelor prin licitații, pe baza unui regulament simplificat. De subliniat și existența regulamentului UE cu nr.1106/2025 care stabilește condițiile de participare la licitații și care interzice accesul unor companii din afara UE, precum cele din Turcia sau China.

Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei”/Security Action For Europe (SAFE) este mecanismul financiar de urgență pentru perioada 2026-2030, pe care Uniunea Europeană l-a adoptat anul trecut în mai, pentru a sprijini statele membre să-și doteze/modernizeze infrastructura și capacitățile de apărare/securitate, prin achiziții publice comune, dat fiind contextul global actual. În total, întreg programul se ridică la 150 de miliarde de euro, iar anul trecut în septembrie a fost aprobat primul val de finanțări provizorii pentru 8 state europene, inclusiv România cu alocarea de 16,68 de miliarde de Euro (prin comparație, Cipru de exemplu are o alocare de numai 1,18 miliarde de euro). Deși trebuie specificat că e vorba despre un acord de împrumut, avantajul major în cazul acestui program financiar constă în faptul că dobânda este extrem de redusă, de maxim 3% cu o maturitate de până la 45 de ani. Practic, UE girează aceste împrumuturi în numele statelor membre, în condiții avantajoase: o dobândă înscrisă la categoria triplu A, România având în prezent triplu B. Perioada de grație este de 10 ani, ceea ce înseamnă că rambursare creditului va începe din 2035.

Au existat multiple controverse, în ultimele luni, mai ales în privința beneficiarilor care vor avea acces la acești bani, speculându-se că indicația privind „achizițiile comune” ar favoriza anumite companii europene producătoare/furnizoare de armament (din Germania ori Franța), ori că regulamentul simplificat de atribuire a contractelor va fi pliat pe interesele anumitor companii din siajul partidelor aflate la guvernare. De asemenea, au mai fost lansate îngrijorări pe tema eficienței proiectelor propuse de Guvern în acest program, mai ales că lista cu propuneri a fost ținută secret până spre finele lunii ianuarie. Reprezentanții guvernului au ieșit de abia recent să anunțe care sunt proiectele agreate pentru finanțare de Comisia Europeană, cu mențiunea că această listă nu mai poate fi modificată, ca atare rămâne ca autoritățile/ministerele să-și demonstreze capacitatea în ce privește accesarea finanțărilor și implementarea fiecărui proiect în parte, într-un calendar de numai 4 ani(până în 2030), obiectivul fiind ca procedura de atribuire a contractelor să înceapă din luna mai.

Cum se împart banii? Proiectele acceptate spre finanțare în programul SAFE

Alocarea pentru România de peste 16,8 miliarde de euro a fost distribuită în felul următor:

• 9,6 miliarde de Euro vor fi accesați de Ministerul Apărării Naționale (MApN), pentru 21 de proiecte. E vorba de achiziții militare, cel puțin 10 în derulare comună cu alte state europene (precum achiziția cu Franța pentru rachete Mistral, pentru elicopterele H225 și pentru 12 sisteme de radar, sau achiziția sistemelor de apărare antiaeriană în comun cu Germania). Vor fi însă și 11 achiziții derulate exclusiv de România. Mai multe despre achizițiile MApN AICI
• 2,8 miliarde de Euro vor putea fi accesați pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI) dar și celelalte instituții de siguranță și securitate națională, achiziții pe zona de: armament/drone/mobilitate/securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Mai multe AICI
• 4,2 miliarde de euro vor putea fi accesați penru infrastructura duală aflată în gestiunea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Mai precis sunt vizate două drumuri considerate strategice nu doar din punct de vedere civil, ci și militar, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret.

Ce implică finanțarea pentru cele două capete de autostradă care vor asigura legătura cu Ucraina și Republica Moldova

Alocarea celor 4,2 miliarde de euro pentru legăturile rutiere cu acces rapid spre Ucraina și Republica Moldova (considerate strategice din punct de vedere militar, în actualul context geopolitic) suscită un profund interes în rândul firmelor de construcții, având în vedere, pe de-o parte, că se urmărește prelungirea unor autostrăzi deja date în lucru, și pe de alta că a fost scos la bătaie un buget consistent, garantat pe parcursul celor 4 ani cât durează programul SAFE. Așadar, se urmărește în primul rând prelungirea proiectului Autostrăzii A7 Ploiești-Bacău-Pașcani-Siret, pe porțiunea Suceava-Siret (se ajunge chiar dincolo de graniță de la Bălcăuți- Siret și continuare pe teritoriul Ucrainei, prin modernizarea a 14 km de drum național spre Cernăuți), iar în al doilea rând prelungirea proiectului A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni, pe porțiunea Iași-Ungheni cu pod peste Prut și continuarea cu încă 5,5 km de autostradă în Republica Moldova.

Conform informațiilor transmise de reprezentanții Guvernului, toate aceste legături au fost cuprinse într-un singur proiect comun, condiția impusă de Comisia Europeană fiind aceea de a exista cooperare cu autoritățile din Republica Moldova și Ucraina, având în vedere că sunt implicate lucrări de investiții rutiere pe teritoriile celor două țări vecine. Mai precis, 5,5 km de autostradă în Republica Moldova plus 14 km de drum național în Ucraina, către Cernăuți.  „E vorba practic de un singur proiect care va face legătura între granița cu Republica Moldova, Ungheni, și granița cu Ucraina, de la Siret. Adică avem un proiect care începe de la Ungheni, lângă Iași, merge până la Pașcani, apoi merge până la Suceava și Siret”, a declarat secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu pentru Mediafax.

Oficialul a precizat că deja au fost demarate proceduri de licitații pentru toate loturile și că până în luna mai sunt preconizate procedurile de semnare a contractelor pentru lucrări de peste 200 de km, inclusiv pe teritoriile Ucrainei și Republicii Moldova. „Investițiile din Ucraina și Republica Moldova nu sunt mari dar sunt esențiale pentru că atunci când intersecția sau continuitatea unui drum de mare viteză cu un drum local este în punctul de frontieră, congestionează punctul de frontieră. Asta a fost logica prin care să avem o defluire și o afluire foarte bună în aceste puncte de frontieră”, a mai explicat oficialul.

Care sunt condițiile pentru accesarea fondurilor din programul SAFE cine are acces și cine are interdicție

Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a spus în cea mai recentă conferință, când a fost prezentată lista proiectelor acceptate spre finanțare prin SAFE, că principală recomandare a Comisiei Europene a fost ca achizițiile să se facă „în comun”. O altă componentă importantă este ca 65% din achiziții să fie produse în Europa și componenta software sau componenta critică să fie deținută cu autonomie totală de statul membru care face achiziția. El a precizat că principalul obiectiv al României este să dezvolte industria de apărare a țării prin intermediul unor companii publice dar și prin companii din industria privată, care chiar dacă astăzi nu au activitate în domeniul militar, se vor putea profila să intre în noi lanțuri de producție și de furnizare: de exemplu o companie din domeniul auto poate face o tranziție către industria de apărare pentru același tip de componente. Jurcă a precizat că planul este ca până la finalul acestei luni să fie semnat acordul de împrumut pentru suma convenită, de 16,68 de miliarde de euro.

Și în privința loturilor de infrastructură rutieră finanțate prin SAFE au fost exprimate îngrijorări în rândul constructorilor români privind posibilitatea participării la licitațiile simplificate a unor firme din țări precum Turcia sau China, considerate că nu respectă aceleași reguli concurențiale practicate în Europa. Există însă un regulament ( nr.1106/2025) pe care Comisia Europeană l-a prevăzut tocmai cu scopul de a restricționa participarea firmelor controlate din afara spațiului european și pentru a se asigura că banii împrumutați rămân în circuitul economic al Uniunii Europene.

Astfel, conform regulamentului menționat, la achizițiile prevăzute în cadrul SAFE vor putea participa:

• firmele înregistrate în Uniunea Europeană, EEA-EFTA (Islanda, Liechtenstein și Norvegia) sau Ucraina.
• firme controlate de acționari exclusiv din aceste zone
• firme cu lanțuri de aprovizionare conforme (maxim 35% componente din țări terțe)
• firm cu autorizații de securitate și infrastructură cibernetică adecvată.

De asemenea, sunt încurajate parteneriatele între companii din mai multe state membre, cum e exemplul menționat privind achizițiile comune pentru apărare: Romania–Polonia–Germania/România-Franța.

Regulamentul menționat spune în mod clar că nu orice companie poate fi furnizor, subcontractor sau beneficiar în cadrul SAFE. Astfel, sunt prevăzute interdicții în următoarele cazuri:

• pentru companiile înregistrate în afara UE, EEA sau Ucraina
• pentru acționarii care provin din afara UE, țărilor EEA-EFTA sau Ucraina.

Exemplul semnalat de licitație-publica.ro: o companie din Turcia, SUA sau China este din start neeligibilă în orice combinație de parteneriat cu firme românești, regulamentul excluzând chiar și subcontractorii sau furnizorii care nu provin din UE. De asemenea, o filială românească deținută integral de un grup din Turcia sau din China este neeligibilă în programul SAFE, chiar dacă e înregistrată în România.

• sunt excluse firmele controlate/influențate de entități din țările neeligibile. Astfel, chiar dacă o companie e înregistrată în UE, nu e eligibilă în programul SAFE dacă majoritatea capitalului este deținută de o entitate dintr-o țară terță sau dacă deciziile de management sau accesul la informații pot fi influențate din afara UE.

Exemplul Turciei necesită a fi subliniat în mod special, în contextul în care în ultimii doi, trei ani, o mulțime de firme cu capital turcesc au avut și au acces la contractele românești privind lucrări de infrastructură majoră: autostrăzi, metrou, spitale regionale etc. Aceste firme au un acces facil la banii destinați investițiilor din România în pofida acuzațiilor că ele nu respectă aceleași condiții concurențiale la care sunt obligate firmele înregistrate în piața europeană, că exportă întreg profitul către țara mamă fără a plăti impozitele aferente codului fiscal din România, sau că pun umărul în blocarea unor contracte esențiale și că prezintă multiple întârzieri pe șantierele pe care le au în derulare.