Daca zilele trecute scriam despre criticile dure aduse proiectului metroului din Cluj-Napoca, despre cele doua TBM-uri care zac nefolosite de 16 luni in depozitul din Floresti si despre incapacitatea Primariei de a oferi un calendar clar pentru inceperea forajului, iata ca lucrurile par sa se fi miscat, cel putin la nivel de comunicare.
La scurt timp dupa declaratiile acide ale presedintelui Asociatiei Pro Infrastructura, Ionut Ciurea, care afirma ca metroul din Cluj va fi gata la „pastele cailor” si ca antreprenorul turc face ce vrea in lipsa oricarei expertize din partea administratiei locale, Gulermak a anuntat primele operatiuni de organizare de santier in zona viitoarei statii „Copiilor” din Floresti.
Coincidenta sau nu, momentul ales ridica suspiciuni ca miscarea din teren este mai degraba un raspuns de imagine la presiunea publica decat un progres real de santier.
Potrivit informatiilor oficiale furnizate de antreprenorul general, in perioada 20–30 aprilie 2026 sunt programate operatiuni de organizare de santier si livrarea unor echipamente esentiale pentru etapa urmatoare, in zona Parcului Poligon din Floresti.
Pe amplasament urmeaza sa fie aduse utilaje de tip trench cutter, zona va fi imprejmuita temporar si va fi amenajata o platforma de lucru. Reprezentantii proiectului sustin ca interventiile sunt necesare pentru pregatirea lucrarilor si dau asigurari ca spatiul va fi readus la starea initiala dupa finalizarea acestei etape, costurile fiind suportate de antreprenor.
Miscarile din teren nu schimba insa cu nimic fondul problemei semnalate de specialisti. Asa cum aratam intr-un articol precedent, Ionut Ciurea a explicat pentru Adevarul ca proiectul nu are inca conditiile tehnice minime pentru demararea forajului. Nici macar structura necesara lansarii utilajelor de foraj, cunoscuta drept punct de lansare (PLS) nu este finalizata. Lipsesc elemente esentiale pentru functionarea TBM-urilor, printre care alimentarea cu energie, un consum comparabil cu cel al unui orasel, sursele de apa sau infrastructura pentru evacuarea apei uzate. Mai mult, nu este clar daca toate componentele utilajelor au ajuns la Cluj si daca exista spatiul necesar pentru asamblare.
Presedintele API a mai semnalat ca lansarea utilajelor de foraj nu poate avea loc fara ca lucrarile la statiile de metrou sa fie deja incepute pentru a evita costuri suplimentare si riscuri tehnice.
In prezent, nu exista santiere deschise pentru statii pe traseu. Ciurea a acuzat fara menajamente ca antreprenorul general face ce vrea in cadrul acestui contract, in conditiile in care Primaria Cluj-Napoca nu detine niciun fel de expertiza in gestionarea unui proiect de infrastructura de aceasta complexitate.
Este o acuzatie care pune sub semnul intrebarii capacitatea administratiei locale de a supraveghea si controla modul in care sunt cheltuiti banii publici pe cel mai scump proiect din istoria orasului.
Traseul viitoarei linii de metrou
Linia de metrou este proiectata sa porneasca din zona rezidentiala noua din Floresti, unde primele trei statii vor deservi cartiere de locuinte cu densitate medie. Traseul continua catre zonele aflate in dezvoltare din vestul orasului, unde statiile 4 si 5 vor deservi areale multifunctionale din jurul viitorului Spital Regional de Urgenta si al centrului comercial Vivo. Statiile 6, 7 si 8 vor traversa cartierul Manastur, cea mai dens populata zona rezidentiala din Cluj-Napoca, dupa care linia va urma directia vest–est prin oras, pana in zona Pietei Marasti.
Din acest punct, traseul se va ramifica: o directie va merge spre zona industriala Muncii, unde va fi asigurata conexiunea cu calea ferata si viitorul tren metropolitan, iar cealalta va deservi cartierele Gheorgheni si Sopor, unde este prevazut si depoul suprateran. Intreaga linie va fi subterana, cu exceptia zonei de racord catre depou.
Contractul pentru realizarea metroului a fost semnat in mai 2023, cu asocierea Gulermak – Alstom – Arcada, pe o durata de opt ani si o valoare de aproximativ 8,6 miliarde de lei. O parte din finantare, estimata la 1,5 miliarde de lei, urma sa fie asigurata prin PNRR, insa proiectul a fost ulterior scos din acest program din cauza intarzierilor ceea ce inseamna ca povara financiara cade acum integral pe bugetul local si cel national.
Un motiv in plus pentru care clujenii ar trebui sa ceara explicatii atat Primariei, cat si constructorului turc despre stadiul real al proiectului.
Foto: stiridecluj.ro
