Constructorii romani au fost tinuti ani la rand departe de marile contracte de infrastructura inclusiv prin conditiile de experienta impuse la licitatii, sustine Daniel Piturlea, fondatorul Concelex.
Omul de afaceri afirma ca firmele locale au reusit sa sparga aceasta bariera abia dupa ce au inceput sa formeze asocieri pentru a-si cumula experienta, dar lanseaza si o acuzatie serioasa: unele companii straine ar fi participat la proceduri cu documente false privind lucrarile executate in alte tari.
Declaratiile au fost facute intr-un interviu in care Piturlea a explicat cum s-a schimbat raportul dintre constructorii romani si grupurile internationale care au dominat marile proiecte in primele decenii de dupa Revolutie.
In opinia fondatorului Concelex, una dintre principalele bariere pentru firmele autohtone a fost cerinta privind experienta similara. Regulile aplicate licitatiilor solicitau demonstrarea unor lucrari comparabile realizate intr-o anumita perioada anterioara, iar Romania construise foarte putina infrastructura majora in anii ’90 si 2000. Constructorii locali ajungeau astfel intr-un cerc dificil de rupt: nu puteau castiga proiecte mari pentru ca nu aveau experienta similara, dar nici nu puteau acumula acea experienta fara acces la asemenea contracte.
Piturlea sustine ca situatia era diferita pentru anumiti competitori straini si afirma ca, in procedurile la care a participat a constatat cazuri in care firme straine prezentau documente pe care el le considera false pentru a demonstra lucrari realizate in ultimii cinci ani. Potrivit acestuia, verificarea unor asemenea documente emise in alte state era dificila pentru autoritatile din Romania.
Pentru firmele romanesti, sustine Piturlea, solutia a venit prin asociere. In loc sa incerce sa indeplineasca individual toate criteriile unei licitatii complexe, mai multi constructori au inceput sa participe impreuna, fiecare aducand experienta acumulata pe anumite categorii de lucrari.
Unul dintre exemplele indicate de acesta este Stadionul Steaua. Trei companii romanesti si-au cumulat experienta pentru a putea indeplini cerintele din documentatia de atribuire, iar asocierea a reusit astfel sa obtina contractul.
Acelasi model a fost folosit ulterior la Spitalul Regional de Urgenta Craiova. Piturlea spune ca nicio companie romaneasca dintre cele implicate nu ar fi indeplinit singura toate conditiile cerute pentru un proiect de asemenea dimensiune. Patru firme s-au asociat, iar experienta cumulata le-a permis sa indeplineasca cerintele si sa castige contractul.
Fondatorul Concelex afirma ca firmele romanesti au participat si la procedurile pentru celelalte doua spitale regionale, fara acelasi rezultat. In acest context, Piturlea sustine ca anumite caiete de sarcini ar fi fost construite intr-o maniera care avantaja experienta marilor constructori straini.
Declaratiile lui Piturlea vin intr-un moment in care raportul de forte din constructii este mult diferit fata de cel din primele doua decenii de dupa Revolutie. Explicatia oferita de fondatorul Concelex este ca ascensiunea constructorilor romani nu a venit doar din cresterea financiara a companiilor, ci si din schimbarea modului in care acestea participa la licitatii: asocierile le-au permis sa puna impreuna experienta necesara pentru proiecte la care, individual, nu ar fi trecut de criteriile de calificare.
