Romania are pe hartie peste 3.000 de proiecte de infrastructura, evaluate la mai mult de 400 de miliarde de lei, insa numai 42% dintre acestea au ajuns efectiv in santier.
Restul sunt blocate in proiectare, autorizare, licitatii sau alte etape administrative, ceea ce arata diferenta uriasa dintre volumul investitiilor anuntate si lucrarile care se vad in teren.
Datele centralizate de compania de consultanta IBC Focus pentru perioada iulie 2025 – iulie 2026 indica un total de 3.038 de proiecte, cu o valoare estimata de 400,34 miliarde de lei.
Dintre acestea, doar 1.281 se afla in constructie sau amenajare activa. Alte 1.319 proiecte, adica aproximativ 43% din total, sunt inca in faze de ante-constructie: aprobarea documentatiilor, asigurarea finantarii, lansarea licitatiilor, solutionarea contestatiilor si emiterea autorizatiilor de construire.
Sectorul rutier ramane principalul motor al investitiilor din Romania.
Din cele 3.038 de proiecte analizate, 1.926 sunt proiecte rutiere, cu o valoare cumulata de peste 211 miliarde de lei. Aici sunt incluse autostrazi, drumuri expres, centuri ocolitoare, drumuri nationale si judetene, dar si numeroase modernizari ale infrastructurii locale.
Rutierul concentreaza aproape doua treimi din numarul total de proiecte si mai mult de jumatate din valoarea pietei analizate.
Expansiunea a fost sustinuta de fondurile europene, de Programul Transport si mai ales de PNRR, care a adus sume importante pentru autostrazi si drumuri locale.
Apropierea termenelor europene a fortat insa constructorii si autoritatile sa accelereze lucrarile, dupa ani in care multe proiecte au avansat lent.
Feroviarul are de 12 ori mai putine proiecte, dar costa aproape cat rutierul
Cea mai surprinzatoare diferenta apare in sectorul feroviar. Romania are doar 151 de proiecte de cale ferata in portofoliul analizat, de aproape 12 ori mai putine decat in sectorul rutier. Valoarea lor ajunge insa la 149,08 miliarde de lei, apropiindu-se de cele 211 miliarde de lei aferente proiectelor de drumuri.
Explicatia tine de complexitatea investitiilor feroviare. Modernizarea unei linii nu presupune doar inlocuirea sinelor, ci si electrificare, dublarea traseelor, poduri, tunele, instalatii de semnalizare, sisteme de siguranta, modernizarea statiilor si relocarea utilitatilor.
Costurile sunt astfel foarte mari, iar proiectele se intind pe perioade lungi. In acelasi timp, bilantul modernizarilor ramane slab in raport cu nevoile retelei.
Asociatia Pro Infrastructura arata la inceputul anului 2026 ca in anul precedent fusesera dati in trafic doar aproximativ 60 de kilometri de fir simplu modernizat, cu economii reduse de timp si numeroase blocaje administrative.
Brasov – Sighisoara, cel mai scump santier feroviar
Cel mai valoros proiect feroviar aflat in executie este modernizarea liniei Brasov – Sighisoara, parte a Coridorului european Rin – Dunare.
Investitia are un buget total actualizat de aproximativ 11 miliarde de lei cu TVA, echivalentul a circa 2,25 miliarde de euro. Proiectul acopera 112,55 kilometri si ar trebui sa permita circulatia trenurilor cu viteze de pana la 160 km/h.
Lucrarile au inceput in anul 2020, dar finalizarea este estimata abia pentru 2029. In luna iunie 2026, stadiul fizic general ajunsese la aproximativ 59%.
Guvernul a aprobat negocierea unui imprumut de pana la 630 de milioane de euro cu Banca Europeana de Investitii pentru continuarea proiectului.
Cluj – Oradea, unul dintre cele mai mari proiecte in lucru
Electrificarea si modernizarea liniei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor reprezinta un alt proiect major, impartit in patru loturi si intins pe mai mult de 160 de kilometri.
Lotul 4, Alesd – Frontiera cu Ungaria, are o valoare de aproximativ 2,42 miliarde de lei, iar lotul 3, Poieni – Alesd, depaseste 2,12 miliarde de lei.
La sfarsitul lunii iulie, stadiul montarii sinelor depasise 70% pe lotul Cluj-Napoca – Aghires si 80% pe lotul Aghires – Poieni. Pe lotul Poieni – Alesd progresul era de aproximativ 30%, iar pe sectorul Alesd – Frontiera ajunsese la 65%.
Primele sectoare modernizate ar urma sa fie redeschise circulatiei in 2027, desi proiectul a acumulat intarzieri si diferente mari de ritm intre constructori.
Bucuresti – Giurgiu si Lugoj – Timisoara, alte santiere de miliarde
Modernizarea liniei Bucuresti – Giurgiu, lotul 2, are o valoare de aproximativ 2,11 miliarde de lei fara TVA.
Proiectul include refacerea coridorului Bucuresti Nord – Jilava – Giurgiu Nord Frontiera, parte a retelei europene TEN-T. La Gara Progresu, vechea cladire a fost demolata pentru construirea unui complex nou, care va include o gara, o statie de metrou si o parcare.
Un alt proiect important este lotul Lugoj – Timisoara Est al liniei Caransebes – Timisoara – Arad.
Contractul, executat de FCC Construccion, valoreaza aproximativ 1,916 miliarde de lei fara TVA. Lucrarile ajunsesera in luna iunie la un stadiu fizic de aproximativ 75%.
Adevarata problema a infrastructurii nu mai este doar lipsa proiectelor sau a banilor. Este incapacitatea autoritatilor de a transforma suficient de repede sutele de miliarde de lei din documentatii in utilaje, muncitori si lucrari vizibile pe teren.
