Infrastructura mare a Romaniei se afla in fata celui mai periculos scenariu din ultimul deceniu, existand riscul iminent ca toate santierele de autostrazi finantate prin PNRR si Programul Transport sa fie blocate complet din cauza executarii silite a CNAIR

Statul roman datoreaza in acest moment peste 340 de milioane de lei constructorului italian Impresa Pizzarotti dupa ce CNAIR a pierdut un arbitraj pe Lotul 1 al Autostrazii Sebes – Turda. Suma creste cu 2 milioane de lei in fiecare luna in care nu este platita si reprezinta peste 60% din valoarea initiala a intregului contract de constructie care a fost de 540 de milioane de lei.

Este pretul pe care Romania il plateste pentru un lant de esecuri administrative intins pe un deceniu: exproprieri care s-au tarat ani de zile, utilitati nerelocate, un studiu de fezabilitate insuficient, o autostrada inaugurata cu patru ani intarziere inainte de alegeri si, la final, un acord menit sa limiteze paguba care a fost semnat de directorul CNAIR intr-o forma juridica invalida.

Acordul din 2021 care ar fi plafonat despagubirile la 179,6 milioane de lei a fost desfiintat de tribunal pe motiv ca a fost incheiat sub semnatura privata fara autentificare notariala si fara mandat.

Cum s-a ajuns aici

Contractul pentru Lotul 1 Sebes – Turda a fost semnat in 2014 cu Impresa Pizzarotti la o valoare de 540 de milioane de lei. Termenul initial de finalizare era 2016. 

Santierul a fost insa blocat ani de zile de probleme care nu tineau de constructor: exproprierea terenurilor s-a tarat, relocarile de utilitati au fost executate cu intarzieri sistematice, iar studiul de fezabilitate pus la dispozitie la licitatie era insuficient din punct de vedere tehnic.

Circulatia a fost deschisa abia la finalul anului 2020 cu cateva zile inainte de alegerile parlamentare din decembrie, iar receptia la terminarea lucrarilor s-a facut la finalul lui 2021. Receptia finala nu a fost efectuata nici pana astazi, din cauza unor vicii aparute in perioada de garantie. Autostrada a fost inchisa de mai multe ori din cauza surparilor si alunecarilor de teren, cu reparatii in 2023 si 2025.

In 2020, CNAIR a trimis constructorului facturi de penalitati pentru ca nu terminase autostrada la timp. Pizzarotti a decis sa deschida arbitraj la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei sustinand ca intarzierile erau cauzate de esecurile administratiei: terenuri neexpropriate, utilitati nerelocate la termenele promise, modificari de proiect cerute de beneficiar pe parcurs.

In toamna lui 2021, cu arbitrajul in plina desfasurare s-a deschis o fereastra de negociere. CNAIR trebuia sa faca receptia la terminarea lucrarilor, iar Pizzarotti avea nevoie de acea receptie pentru a recupera garantiile de buna executie. Ambele parti aveau interes sa colaboreze.

Pe 19 noiembrie 2021, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol a semnat un acord cu Pizzarotti. CNAIR accepta efectuarea receptiei si recunostea ca statul are o parte din vina pentru intarzieri, iar constructorul accepta plafonarea pretentiilor financiare la suma maxima de 149,6 milioane de lei net, plus TVA, total aproximativ 179,6 milioane de lei. Pizzarotti accepta totodata sa nu introduca revendicari noi si sa continue lucrarile.

Era un acord rezonabil care ar fi limitat paguba la jumatate din ce statul plateste acum. Problema este ca a fost semnat ca inscris sub semnatura privata, fara autentificare notariala si fara mandat special.

Tribunalul desfiinteaza acordul

In noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj a pronuntat sentinta si a stabilit ca CNAIR trebuie sa plateasca peste 320 de milioane de lei, desfiintand astfel acordul semnat in 2021.

Tribunalul a argumentat pe trei directii. In primul rand, renuntarea la un drept dedus judecatii presupune conform Codului de procedura civila, fie o declaratie verbala in sedinta, fie un inscris autentic, iar prin reprezentant este nevoie de mandat special. Acordul din 2021 era doar un act sub semnatura privata, deci nu indeplinea niciuna dintre aceste conditii legale.

In al doilea rand, tribunalul a distins intre renuntarea la pretentii noi, pe care Pizzarotti o acceptase si majorarea unor pretentii deja introduse in arbitraj. In litigiile de constructii, costurile suplimentare si dobanzile continua sa se acumuleze, iar acordul oprea introducerea de cereri noi, nu evolutia celor existente.

In al treilea rand, plafonul de 149,6 milioane de lei a fost interpretat ca un prag de referinta pentru situatia in care sentinta ar fi confirmat o suma mai mica, nu ca o limitare absoluta.

Hotararea arbitrala definitiva a stabilit urmatoarea structura a datoriilor pana la 9 septembrie 2025: costuri suplimentare de executie de 171,9 milioane de lei, TVA aferent de 34,2 milioane de lei si dobanzi penalizatoare de 119,4 milioane de lei. 

Total la septembrie 2025: circa 325,6 milioane de lei.

De atunci si pana in prezent, din cauza neplatii, s-au acumulat dobanzi suplimentare de aproximativ 15,7 milioane de lei. Suma totala depaseste acum 340 de milioane de lei si creste cu 2 milioane in fiecare luna.

Fata de plafonul de 179,6 milioane din acordul desfiintat, suma este aproape dubla. Fata de valoarea initiala a contractului de constructie, suma datorata reprezinta peste 60%.

CNAIR refuza sa plateasca, Pizzarotti se pregateste de executare silita

In aprilie 2026, Pizzarotti a trimis o notificare oficiala prin care propunea o solutie de criza: o prima transa de 185 de milioane de lei pana la 15 mai 2026, iar restul in transe pana la 31 decembrie 2026, perioada in care constructorul s-ar fi abtinut de la executarea silita.

Termenul de 15 mai 2026 a trecut insa fara plata. CNAIR ramane pe o pozitie de forta juridic nejustificata: refuza sa recunoasca orice suma care depaseste plafonul din acordul desfiintat de tribunal, adica 179,6 milioane de lei. In conditiile in care acordul a fost anulat de instanta, aceasta pozitie nu are fundament juridic.

Desi bugetul de stat pe 2026 a fost publicat in Monitorul Oficial inca din 27 martie, CNAIR nu a alocat fondurile necesare si nu a transmis nicio comunicare oficiala catre constructor.

Riscul real: blocarea tuturor proiectelor CNAIR

Potrivit surselor, avocatii Pizzarotti se pregatesc sa ceara in instanta incuviintarea executarii silite. Daca se va pune poprire pe conturile CNAIR, activitatea curenta a companiei va fi complet blocata.

Intr-un an in care Romania are in executie santiere de miliarde de euro finantate prin PNRR si Programul Transport, o poprire pe conturile CNAIR ar genera blocaje in lant pe toate proiectele majore de infrastructura. Platile catre constructori s-ar opri, santierele ar fi suspendate, iar termenele de finalizare si de decontare a fondurilor europene ar fi compromise.

Este o situatie in care incompetenta administrativa a statului roman, de la exproprierile neefectuate la timp in 2014–2016, la acordul semnat in forma juridica invalida in 2021 si pana la refuzul de a plati o hotarare arbitrala definitiva in 2026, se acumuleaza si produce o factura care creste cu fiecare luna de intarziere. 

Cei 340 de milioane de lei pe care statul ii datoreaza acum sunt bani publici care ar fi putut construi zeci de kilometri de drum nou, dar care vor pleca catre penalitati si dobanzi generate de propria incapacitate de a-si gestiona contractele.