Unul dintre santierele feroviare importante din vestul Romaniei a inregistrat un progres remarcabil in ultima perioada, desi nu mai este finantat prin Planul National de Redresare si Rezilienta.
Potrivit datelor publicate de Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA pentru inceputul lunii martie 2026, comparate cu cele din februarie lucrarile pe un tronson din sectorul Caransebes – Timisoara – Arad au avansat cu peste 20 de puncte procentuale marcand cel mai mare salt lunar dintre toate proiectele analizate.
Cea mai spectaculoasa evolutie a fost inregistrata pe Lotul 3 Timisoara Est – Ronat Triaj unde asocierea de constructori formata din Webuild, Partecipazioni Italia si Salcef a ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 39,5%.
Cresterea de peste 20 de puncte procentuale intr-o singura luna reprezinta un record in cadrul monitorizarilor realizate asupra proiectelor feroviare, evidentiind o mobilizare accelerata in santier.
Acest tronson fusese initial inclus in PNRR, insa a fost ulterior eliminat din program deoarece nu putea fi finalizat pana la termenul limita impus, respectiv august 2026. Cu toate acestea, lucrarile nu au fost incetinite, ci, dimpotriva au intrat intr-o faza de executie intensiva, ceea ce arata ca progresul poate continua chiar si in absenta finantarii prin acest mecanism.
Aceeasi asociere de constructori a inregistrat avansuri semnificative si pe alte tronsoane din vestul tarii. Pe Lotul 4 Ronat Triaj – Arad, progresul a fost de peste 6,6 puncte procentuale, ajungand la un stadiu de aproximativ 34,5%, in timp ce pe tronsonul Alesd – Frontiera Ungaria lucrarile au avansat cu aproape 3 puncte procentuale, atingand un nivel de aproximativ 36%. Aceste sectiuni au fost, de asemenea, scoase din PNRR, ceea ce accentueaza contrastul intre ritmul lor de executie si cel al altor proiecte ramase in program.
In paralel, pe alte santiere feroviare din tara, progresul este mult mai redus. De exemplu, pe sectiuni precum Sighisoara – Coslariu sau Bârzava – Ilteu, unde lucrarile sunt aproape finalizate, avansul este aproape inexistent.
Pe tronsonul Brasov – Sighisoara, unde lucrarile sunt in desfasurare de mai mult timp, cresterea stadiului fizic a fost de sub un punct procentual, ceea ce reflecta dificultatile din teren.
Pe magistrala Cluj Napoca – Episcopia Bihor, lucrarile continua, dar intr-un ritm moderat. Loturile dintre Cluj si Alesd au inregistrat progrese minore, in timp ce pe lotul Poieni – Alesd, unde lucrarile sunt mai complexe, stadiul fizic ramane redus, in jur de 17% cu o crestere lunara limitata.
De asemenea, pe sectiunile de reinnoire Bucuresti – Pitesti, progresul este stabil, dar lent, cu valori apropiate de 50% sau peste 90% in functie de tronson, insa fara salturi semnificative de la o luna la alta.
Analiza comparativa arata ca santierele eliminate din PNRR nu au stagnat, ci, in unele cazuri, au inregistrat cele mai mari avansuri. Santierul din vestul tarii devine astfel un exemplu relevant de accelerare a lucrarilor, demonstrand ca ritmul de executie depinde in mare masura de mobilizarea constructorilor si de organizarea lucrarilor in teren.
Prin contrast, multe dintre proiectele ramase in PNRR continua sa avanseze lent, ceea ce ridica semne de intrebare privind capacitatea de finalizare la termen si eficienta implementarii in cadrul acestui program.
