In podcastul deja-celebru de la Mercori, Mihaela Neagu, regina contractelor cu statul, a facut o afirmatie socanta, care a fost trecuta prea usor cu vederea:

“Firmele din Turcia sunt ajutate de guvernul lui Erdogan. Companiile primesc ajutoare daca ies la export si aduc euro in tara. Daca iei un contract in Romania si aduci in Turcia 100 de milioane de euro, statul iti da 5 milioane de euro inapoi ,sub forma de ajutor, prin agentia special creata pentru asta . Iti da practic niste subsidii.”

Daca luam in calcul ca numai din Romania firme turcesti precum Nurol, Gulermak, Makyol sau Ictas au scos peste 10 miliarde de euro, rezulta ca ajutoarele primite au fost de ordinul sutelor de milioane de euro. Iar asta deschide o noua intrebare: daca primesti 5% inapoi, asta nu inseamna ca iti permiti sa vii sa licitezi in Romania preturi mult mai mici decat constructorii romani sau europeni, care nu beneficiaza de aceste avantaje? In conditiile in care criteriul de departajare este pretul cel mai mic, devine tot mai clar ca datorita acestor subsidii companiile turcesti au ajuns sa aiba un monopol pe infrastructura mare din Romania si ca este cvasi-imposibil sa le bati.

E un caz de manual de concurenta neloiala pe care statul roman, prin diferitele-i institutii, il gireaza.

Un monopol care favorizeaza companiile din Turcia despre care am scris si cu alte ocazii ca nu platesc nimic statului roman inapoi.