Programul de dezvoltare a retelei rutiere din Romania, recunoscut drept cel mai vast proiect de pana acum, se confrunta cu provocari semnificative. Acestea sunt amplificate de presiunile bugetare curente si de eforturile intense de negociere pentru fondurile europene. Totusi, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sustine ca a reusit sa mentina dinamica lucrarilor pe santierele majore. Compania garanteaza ca nu are datorii restante (arierate), iar lichidarile catre firmele de constructii sunt realizate, frecvent, inaintea scadentelor contractuale.
Directorul general, Cristian Pistol, avertizeaza ca testul real va fi pastrarea acestei viteze in perioada urmatoare. Acest lucru se intampla pe fondul restrictiilor fiscale si al riscului ca investitiile sa fie incetinite din ratiuni politice sau financiare. Proiecte de importanta vitala, precum Autostrada Moldovei (A7) si Autostrada Sibiu–Pitesti, sunt in faza de executie, iar cererea de lichiditati (cash-flow) se apropie de un miliard de lei pe luna doar pentru A7.
In acest context, CNAIR isi propune sa deschida traficul pe inca 115 km de drumuri de mare viteza pana la sfarsitul anului 2025. Pistol subliniaza ca reusita depinde crucial de deciziile Ministerului Finantelor si de absorbtia fondurilor din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si programul SAFE. Aceste surse sunt esentiale, in lipsa carora proiectele vitale risca intarzieri. Intr-o declaratie acordata publicatiei Transilvania Business, seful CNAIR a detaliat cum gestioneaza compania presiunile si ce riscuri pot aparea daca finantarile devin impredictibile.
Asigurarea continuitatii platilor catre antreprenori, in special pentru proiectele cu cerinte lunare mari, ramane o prioritate majora. Pistol mentioneaza ca mentinerea unui cadru stabil si previzibil este garantata printr-o cooperare constanta cu constructorii, supervizorii si factorii decizionali.
Decalajele intre progresul fizic si nivelul platilor sunt, in principal, rezultatul ritmului in care constructorii finalizeaza si depun documentatiile necesare. Echipele de supervizare monitorizeaza atat viteza, cat si calitatea. Dupa receptia lucrarilor, supervizorii intocmesc certificatele de plata, iar CNAIR asigura achitarea sumelor, fluidizand executia.
Stadiul proiectelor strategice:
Autostrada Moldovei A7: Cel mai mare santier. Finantarea sectoarelor Focsani-Pascani (PNRR granturi) si Pascani-Siret (fonduri SAFE) este negociata de autoritatile romane, depinzand de bugetul de stat.
A1 Sibiu–Pitesti: Proiect strategic TEN-T, sectiunile montane sunt complexe si costisitoare. O sistare a lucrarilor ar fi o “eroare strategica grava”. Tunelul Momaia (Sectiunea 4) ar putea fi deschis in 2026, cu un an inainte de termenul contractual din 2027.
Autostrada Unirii (A8) si Sibiu–Brasov (A1/A3): Contractele A8 sunt gestionate cu atentie. Pe Sibiu–Fagaras (68,05 km) se lucreaza pe 3 din 4 tronsoane, cu finalizare planificata pana la sfarsitul anului 2028. Pentru Fagaras–Brasov (50 km), studiul de fezabilitate si proiectul tehnic se finalizeaza in prezent.
Lectiile invatate din PNRR arata ca fiecare leu investit in infrastructura aduce beneficii de cel putin 2,5 lei in economie. Toate contractele lansate au avut aprobarea Guvernului din 2021 si a Comisiei Europene din decembrie 2022.
In vederea anului 2025, CNAIR intentioneaza sa deschida inca 115 km de drumuri rapide: doua loturi din A7 Ploiesti-Buzau, un sector de 50 km din A7 Focsani-Adjud, Drumul Expres Braila – Galati si o sectiune A3 Poarta Salajului-Nusfalau. Acestea se adauga celor 54 km deschisi deja in cursul anului.
