Asocierea turca Mapa-Cengiz are in continuare probleme de mobilizare pe cei 31,33 km ai Autostrazii Sibiu–Pitesti dintre Boita si Cornetu. Mapa-Cengiz a ajuns la un progres fizic de doar 12,6%, la mai bine de patru ani de la semnarea contractului pentru una dintre cele mai dificile sectiuni ale Autostrazii Sibiu–Pitesti.
Ritmul din teren este criticat de Asociatia Pro Infrastructura, care arata ca lucrarile sunt in continuare limitate atat de mobilizarea constructorului turc, cat si de faptul ca o mare parte a traseului nu este autorizata pentru executie.
Imaginea santierului este fragmentata. Din cele 48 de poduri si viaducte prevazute pe traseu, doar 23 sunt autorizate in prezent, potrivit API. Situatia este similara in cazul tunelurilor: lotul are sapte tuneluri, insumand aproximativ cinci kilometri, dar lucrari sunt desfasurate deocamdata la trei dintre acestea – Boita 1, Robesti si Balota.
Asociatia sustine insa ca lipsa autorizatiilor nu explica singura progresul redus. Chiar si pe structurile unde constructorul poate lucra, mobilizarea ar fi sub nivelul necesar pentru recuperarea intarzierilor. Exista totusi activitate mai consistenta la doua dintre cele mai lungi viaducte si la cele trei tuneluri deschise, unde API remarca un ritm mai bun fata de perioada de inceput a santierului.
Problema autorizarii este legata si de intarzierile acumulate in etapa de proiectare. Potrivit Asociatiei Pro Infrastructura, documentatiile necesare obtinerii acordului de mediu au fost prelungite inclusiv de intarzierile proiectantului constructorului. Pana acum au fost emise sase autorizatii de construire, prima abia in aprilie 2024, pentru aproximativ un kilometru din zona Boita. Cea mai consistenta a venit in mai 2026 si acopera 15 viaducte si tunelul Balota.
Mai complicata ramane situatia terasamentelor. API sustine ca acestea sunt aproape in totalitate neautorizate, desi lotul traverseaza zone in care executia va fi dificila, inclusiv sectoare cu pamant armat si acces foarte restrictiv. Asociatia estimeaza ca autorizatiile pentru restul structurilor si terasamentelor ar putea fi emise in urmatoarele luni.
Tocmai aceasta combinatie dintre autorizari partiale si ritmul actual ii determina pe reprezentantii API sa conteste perspectiva unei inaugurari in 2028, termen vehiculat de reprezentanti ai CNAIR si Ministerului Transporturilor. Asociatia considera ca, in conditiile actuale, chiar si un orizont 2031 presupune o accelerare substantiala a lucrarilor. Aceasta este insa o evaluare a API, nu un termen oficial revizuit al proiectului.
O alta etapa dificila va veni odata cu extinderea fronturilor de lucru. Traseul autostrazii se strecoara prin Valea Oltului alaturi de DN7, calea ferata Sibiu–Ramnicu Valcea si raul Olt, iar anumite operatiuni ar putea necesita restrictii importante pe drumul national. API avertizeaza ca acestea ar putea fi mai indelungate decat inchiderea instituita in vara anului 2024.
Contractul cu Mapa-Cengiz a fost semnat in februarie 2022 pentru 4,25 miliarde de lei fara TVA, iar ordinul de incepere a fost emis la 1 iulie acelasi an. Calendarul initial cuprinde 18 luni pentru proiectare si 50 de luni pentru executie, dar termenul de executie nu curge uniform pentru intregul traseu, in conditiile autorizarii etapizate.
Boita–Cornetu este unul dintre cele doua loturi care vor forma traversarea efectiva a Carpatilor pe A1. Impreuna cu Cornetu–Tigveni, de 37,4 km, inseamna aproape 69 km de autostrada montana care trebuie sa inchida golul dintre sectoarele deja construite dinspre Sibiu si Pitesti.
La celalalt capat al proiectului, situatia este mult mai avansata. PORR a ajuns la 99% pe Tigveni–Curtea de Arges, unde lucrarile rutiere sunt finalizate, iar deschiderea celor 9,86 km depinde de incheierea testelor de siguranta la tunelul Momaia. Odata cu intrarea acestui sector in trafic, aproximativ 54 km din cei 122 km ai Autostrazii Sibiu–Pitesti vor putea fi folositi, in timp ce cele doua sectiuni montane vor ramane principala provocare pentru inchiderea completa a A1 peste Carpati.
Foto: Asociatia Pro Infrastructura
