Dezvoltarea infrastructurii feroviare continua sa se impotmoleasca in aceleasi blocaje care se repeta de la un proiect la altul, in ciuda finantarilor disponibile si a urgentelor asumate public.
Asociatia Pro Infrastructura (API) atrage atentia ca sectorul feroviar a fost constant lasat in urma in ultimii ani, in timp ce resursele financiare si atentia publica au fost directionate in principal catre infrastructura rutiera.
In timp ce autostrazile au devenit principala prioritate, calea ferata a ramas in urma, nu doar ca investitii ci si ca ritm de lucru si capacitate administrativa. Sistemul feroviar functioneaza de mult timp cu resurse limitate si cu un aparat administrativ care raspunde greu la cerintele unor proiecte complexe. In loc sa accelereze investitiile, procedurile ajung frecvent sa le incetineasca, iar proiectele se blocheaza in etape administrative care se repeta de la un caz la altul.
Lucrarile la proiectul feroviar de pe linia Cluj-Napoca – Oradea, in zona Vaii Crisului Repede, au ajuns sa fie intarziate timp de aproximativ doi ani din cauza unui conflict intre CFR si Apele Romane. Cele doua institutii nu au reusit sa ajunga la un acord privind nivelul de inundatii la care trebuie proiectata linia ferata. In final, s-a revenit la varianta propusa initial de CFR, dar dupa pierderi importante de timp si fonduri din PNRR.
Blocajele continua si in relatia dintre alte institutii. API semnaleaza ca CNAIR refuza acordarea avizelor necesare pentru emiterea autorizatiei de construire a unui proiect feroviar, invocand aspecte legate de configuratia unor benzi de stocare pe un drum national, fara legatura directa cu traficul feroviar. Astfel de situatii intarzie suplimentar proiecte deja afectate de proceduri complicate.
API sustine ca, in lipsa unor interventii clare la nivel guvernamental, aceste blocaje vor continua. Desi premierul are parghiile necesare pentru a interveni in astfel de situatii, sistemul administrativ functioneaza fragmentat, iar responsabilitatea este frecvent pasata intre institutii.
In aceste conditii, dezvoltarea infrastructurii feroviare ramane vulnerabila, iar riscul de a pierde fonduri europene creste, in timp ce proiectele avanseaza lent intr-un sistem care nu reuseste sa tina pasul cu nevoile reale de modernizare.
Sursa foto: libertatea.ro
