Comisia Europeana a acceptat la a treia renegociere a PNRR sa deconteze proportional lucrarile realizate pe Autostrada Moldovei A7 pana la 31 august 2026, a confirmat Dragos Pislaru, ministrul interimar al Investitiilor si Proiectelor Europene.
In paralel, bugetul PNRR pentru A7 a fost redus cu 473 de milioane de euro, iar primele doua loturi ale caii ferate Cluj – Oradea au preluat fondurile nerambursabile.
Ce s-a negociat concret
Din cele peste 2,1 miliarde de euro alocate initial ca grant pentru cinci loturi din A7 intre Domnesti Targ si Bacau, 473 de milioane de euro au fost taiati din buget, iar alti 182 de milioane de euro au fost mutati din componenta de grant in cea de imprumut. Autostrada Bacau – Pascani va fi finantata integral din componenta de imprumut.
Banii nu sunt pierduti de Romania: componenta de grant a PNRR de 13,56 miliarde de euro a fost pastrata integral, proiectele fiind reasezate. Cei 473 de milioane de euro taiati de pe A7 au fost redirectionati catre alte proiecte, inclusiv calea ferata Cluj – Oradea.
Pentru obiectivul feroviar, initial au fost alocati peste 1,87 miliarde de euro din componenta de imprumut. Prin renegociere, 267 de milioane de euro au fost taiati din buget, iar 567,8 milioane de euro au trecut de la imprumut la grant. Primele doua loturi Cluj – Aghires si Aghires – Poieni, executate de Alstom – Arcada la 70% stadiu fizic, au sanse maxime de a indeplini jaloanele din august.
Cea mai importanta obtinere din negocieri este acceptarea decontarii proportionale pe A7 Bacau – Pascani si A1 Margina – Holdea. Jaloanele nu mai sunt conditionate de receptia la terminarea lucrarilor, ci de un nivel de progres al lucrarilor masurat in teren.
Asta inseamna ca Romania va fi platita pentru ce a construit efectiv pana pe 31 august, nu pe principiul totul sau nimic. Daca UMB finalizeaza 80% din viaductul de la Cleja dar nu si ultimele finisaje, decontarea se face proportional cu progresul realizat.
Mutarea A7 Bacau – Pascani pe imprumut inseamna ca statul roman va trebui sa plateasca cei 182 de milioane de euro plus dobanzile aferente, in loc sa ii primeasca gratuit ca grant. Romania pastreaza accesul la finantare la costurile de imprumut ale Comisiei Europene, mai avantajoase decat pietele financiare, dar diferenta fata de fonduri nerambursabile este reala si se va reflecta in bugetul public pe termen lung.
Pretul il platesc contribuabilii romani, iar cauza sunt intarzierile acumulate pe A7 Bacau – Pascani, unde exproprierile si relocarile de utilitati au impins stadiul fizic la doar 50% la jumatatea lui 2026, pe loturi care trebuiau sa fie gata in august.
Este o lectie despre ce se intampla cand termenele PNRR sunt asumate fara marja de eroare si cand mutarea de pe imprumut pe grant se face tardiv, sub presiunea politica.
