Asociatia Pro Infrastructura transmite un mesaj pe care il repeta cu insistenta crescanda in ultimele luni: Romania nu mai are nevoie sa lanseze proiecte noi, ci sa le termine pe cele incepute.
Cu 1.049 de kilometri de autostrazi si drumuri expres in executie simultana, tara se afla in situatia paradoxala de a avea mai multe santiere deschise decat poate gestiona si finaliza in termene rezonabile.
Pozitia API vine in contextul in care politicienii continua sa anunte proiecte noi, studii de fezabilitate, memorandumuri si protocoale, in timp ce santierele existente se confrunta cu intarzieri cronice, contestatii care blocheaza licitatii luni de zile, acorduri de mediu care nu se emit si constructori care nu livreaza proportional cu banii incasati.
La 7 iulie 2026, Romania are 1.418 de kilometri deschisi circulatiei si 1.049 in executie. In prima jumatate a anului nu a fost inaugurat niciun kilometru nou.
Toate deschiderile sunt concentrate in a doua jumatate, cu aproximativ 250 de kilometri promisi, dar istoria recenta arata ca rata de realizare a promisiunilor de inaugurare este de 60-70%.
Pe Autostrada Moldovei A7, viaductul de la Cleja ramane punctul critic cu 75 de zile pana la termenul PNRR. Pe Autostrada Transilvania A3, UMB asteapta de luni de zile finalizarea viaductelor Ozaltin pentru a putea deschide 42 de kilometri intre Nadaselu si Poarta Salajului. Pe A0 Nord, CCECC tine in loc deschiderea celor 13 de kilometri din estul Capitalei cu un lot la 90% si mobilizare insuficienta. Pe A1 Sibiu – Pitesti, acordul de mediu revizuit lipseste si blocheaza doua sectiuni montane cu contracte semnate de patru ani.
Proiecte noi anuntate in plin blocaj pe cele existente
In acelasi timp, autoritatile continua sa anunte proiecte noi. Autostrada Dacilor prin Valea Jiului exista doar ca proiect legislativ.
Drumul Expres Pitesti – Mioveni a primit abia indicatorii tehnico-economici, fara sursa de finantare confirmata. Drumul Expres Constanta – Tulcea are contractul de proiectare in al saselea an de derulare. Pe Podul Giurgiu – Ruse 2, trei contestatii blocheaza semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate.
Centura Baia Mare a fost anulata dupa cinci contestatii si se reliciteaza de la zero.
Fiecare proiect nou anuntat consuma resurse administrative, atentie politica si promisiuni publice care se adauga celor deja neonorate.
Iar capacitatea institutionala a CNAIR si CNIR nu este nelimitata: aceleasi echipe care ar trebui sa gestioneze finalizarea santierelor existente sunt trase in proceduri de lansare a altora noi.
Ce inseamna concret „sa terminam ce am inceput”?
Prioritizarea finalizarii inseamna mai multe lucruri concrete. Pe A7, inseamna sa te asiguri ca UMB are bitum pe piata si ca mecanismul de decontare proportionala PNRR functioneaza.
Pe A3, inseamna sa pui presiune pe Ozaltin sa termine viaductele si sa nu mai amani deschiderea loturilor UMB.
Pe A1 Sibiu – Pitesti inseamna sa emiti acordul de mediu revizuit care blocheaza de ani de zile doua sectiuni cu contracte de peste 10 miliarde de lei.
Pe A0 Nord, inseamna sa ceri CCECC sa creasca mobilizarea de la 160 de muncitori pe un lot care trebuia gata din noiembrie 2025.
Pe calea ferata Cluj – Oradea, inseamna sa tragi concluziile despre un santier gasit pustiu la doua luni de termenul PNRR pe lotul 3 al lui Gulermak.
Pe metroul din Cluj, inseamna sa ceri explicatii despre un miliard de lei in avansuri fara contrapartida proportionala dupa trei ani de contract.
Lectia pe care Romania nu o invata
Asa cum avertizeaza Cristian Erbasu, dupa finalizarea PNRR sectorul constructiilor risca un gol periculos de proiecte. Dar raspunsul la acest risc nu este lansarea de noi proiecte fara pregatire, ci finalizarea celor existente si pregatirea riguroasa a urmatoarelor, cu studii de fezabilitate complete, documentatii de atribuire fara vicii si surse de finantare confirmate.
ARIC, Federatia Patronatelor si ADURO au semnalat toate aceeasi problema: documentatiile deficitare, ofertele la preturi nesustenabile si proiectarea subfinantata genereaza intarzieri, acte aditionale si litigii care costa mai mult decat economia aparenta de la atribuire.
Centura Baia Mare, anulata dupa 755 de intrebari de clarificare si cinci contestatii, este exemplul perfect al unui proiect lansat fara pregatirea necesara.
