Autostrazile A7 si A8, dar si infrastructura feroviara din Moldova, trebuie privite intr-un context mai larg decat cel al recuperarii decalajelor de transport dintre estul si vestul Romaniei. 

Comisia Europeana arata ca infrastructura din estul tarii are o importanta deosebita inclusiv din perspectiva securitatii europene, pe fondul razboiului din Ucraina si indica mai multe mecanisme prin care proiectele din regiune pot beneficia de finantare europeana.

Pozitia Bruxelles-ului apare in raspunsul transmis in cadrul Petitiei nr. 1834/2025, depusa de Asociatia HaiCaSePoate care a cerut ca A7, A8 si infrastructura feroviara a Moldovei sa fie tratate drept investitii cu relevanta strategica europeana, nu doar drept proiecte nationale sau regionale.

Pentru A7 si A8, aceasta schimbare de perspectiva poate conta in cautarea finantarii necesare continuarii proiectelor.

A7 formeaza principala axa rutiera de mare viteza pe directia nord-sud a Moldovei si trebuie sa ajunga pana la Siret, la frontiera cu Ucraina. A8 traverseaza tara de la vest la est si trebuie sa lege Targu Mures de Iasi si Ungheni, unde conexiunea continua spre Republica Moldova.

Cele doua autostrazi formeaza astfel doua axe complementare: una orientata spre granita ucraineana, cealalta spre Republica Moldova si conexiunea acesteia cu reteaua europeana de transport.

Argumentul prezentat de Asociatia HaiCaSePoate este ca aceste proiecte nu mai pot fi evaluate exclusiv prin numarul de masini, reducerea timpilor de parcurs sau dezvoltarea economica regionala. 

In actualul context de securitate, capacitatea de a deplasa rapid persoane, marfuri si, acolo unde este necesar, resurse militare spre frontiera estica a Uniunii capata o relevanta suplimentara.

Comisia Europeana nu anunta prin acest raspuns o finantare noua rezervata automat pentru A7 sau A8, dar indica existenta mai multor instrumente europene care pot fi utilizate pentru infrastructura relevanta din estul Romaniei.

Printre acestea se afla Connecting Europe Facility, fondurile europene de coeziune si cele regionale, precum si mecanismul SAFE.

O componenta importanta este mobilitatea militara. Proiectele suplimentare de infrastructura care indeplinesc criteriile europene si raspund obiectivelor de mobilitate militara pot intra in discutie pentru finantare prin instrumentele disponibile la nivel european.

Pentru Autostrada Unirii, argumentul european este cu atat mai puternic cu cat traseul nu se termina, din perspectiva conectivitatii, la granita Romaniei.

A8 trebuie sa lege Targu Mures de Iasi si Ungheni, realizand traversarea rutiera de mare viteza a Carpatilor intre Transilvania si Moldova. Prin noua legatura peste Prut si continuarea infrastructurii in Republica Moldova, coridorul poate deveni una dintre principalele conexiuni ale Chisinaului cu reteaua rutiera europeana.

In prezent, A8 are aproximativ 305 kilometri, iar peste 90% din traseu are contracte semnate pentru proiectare sau executie, potrivit datelor prezentate de asociatie. 

Situatia A7 este diferita. Autostrada Moldovei este mult mai avansata din punctul de vedere al executiei, iar o parte importanta a traseului este deja utilizata.

Coridorul are aproximativ 453 de kilometri intre Ploiesti si Siret, iar legatura de mare viteza Bucuresti – Bacau este deja functionala. Lucrarile continua spre Pascani, in timp ce sectoarele din nordul Moldovei trebuie sa duca autostrada mai departe spre Suceava si, in final, pana la frontiera cu Ucraina.

Raspunsul Comisiei contine insa si o precizare esentiala care limiteaza interpretarile potrivit carora Bruxelles-ul ar fi garantat finantarea celor doua autostrazi.

Stabilirea prioritatilor de investitii si implementarea proiectelor raman responsabilitatea statelor membre.

Prin urmare, Comisia poate recunoaste relevanta strategica a infrastructurii din estul Romaniei si poate pune la dispozitie mecanisme europene de finantare, dar Guvernul trebuie sa pregateasca proiectele, sa identifice instrumentul potrivit, sa obtina finantarea si sa duca investitiile la capat.

Este o distinctie importanta mai ales in cazul A7 si A8, unde necesarul financiar pentru finalizarea intregilor coridoare ramane foarte mare.