Guvernul a aprobat creditele de angajament pentru constructia a patru stadioane in Timisoara, Oradea, Brasov si Slatina, in valoare totala de 1,826 miliarde de lei.
Contractele de achizitie publica ar urma sa fie incheiate pana la sfarsitul lunii august, dupa luni de blocaj in care Ministerul Finantelor a aprobat o limita lunara de credite de angajament egala cu zero incepand din aprilie 2026.
Cele patru investitii sunt finantate prin Programul National de Constructii de Interes Public sau Social si au parcurs deja toate etapele de licitatie, cu castigatori desemnati care si-au mentinut valabilitatea ofertelor si a garantiilor de participare pe durata blocajului.
Stadionul din Timisoara de 30.000 de locuri este cel mai mare si cel mai scump proiect, cu 814,62 milioane de lei. Complexul Sportiv din Oradea este estimat la 468,13 milioane de lei, Stadionul Municipal 1 Mai din Slatina la 387,49 milioane de lei, iar Stadionul Tineretului din Brasov la 156,32 milioane de lei.
Desi contractele se semneaza in august 2026, primele plati de la bugetul de stat sunt programate abia din 2028.
Guvernul estimeaza ca in 2026 si 2027 nu vor fi executate lucrari de constructii de amploare, intrucat perioadele necesare pentru elaborarea documentatiilor de proiectare, obtinerea avizelor si emiterea autorizatiilor de construire vor consuma cea mai mare parte a acestui interval.
Presedintele CJ Timis Alfred Simonis a anuntat ca administratia judeteana este pregatita sa puna la dispozitie 126 de milioane de lei pana la sfarsitul lui 2027 pentru lucrarile la stadionul din Timisoara, urmand ca diferenta sa fie asigurata de CNI din 2028.
Este un mecanism prin care autoritatile locale prefinanteaza investitii nationale cu bani din bugetul judetean, in asteptarea fondurilor guvernamentale. Acelasi tipar pe care il vedem pe Spitalul Pediatric Monobloc din Cluj, unde CJ Cluj finanteaza din resurse proprii constructia in asteptarea banilor de la Guvern.
Guvernul recunoaste explicit ca amanarea semnarii contractelor nu reduce impactul bugetar total, ci poate duce la majorarea valorii finale a investitiilor. Evolutia preturilor din constructii, modificarile tehnice sau legislative si pierderea valabilitatii ofertelor pot genera costuri suplimentare semnificative.
Cele patru stadioane nu sunt proiecte de infrastructura de transport, dar absorb resurse din acelasi sector de constructii care construieste autostrazi, cai ferate si spitale. Intr-o piata cu deficit de forta de munca si cu peste 1.000 de kilometri de autostrazi in executie simultana, lansarea a inca 1,83 miliarde de lei in proiecte de constructii pune presiune suplimentara pe un sector care lucreaza deja la capacitate maxima.
