AKTOR Romania isi consolideaza statutul de lider în infrastructura feroviara mare, plasand proiectul subsecțiunii Apata – Cata in elita ingineriei europene. Potrivit unei analize a proiectelor active în Europa la începutul anului 2026, proiectul ocupa locul 3 in Europa dupa numarul de TBM-uri operate simultan si locul 7 in topul celor mai mari proiecte feroviare europene care utilizeaza aceste tehnologii.
Clasamentul ia in calcul exclusiv proiectele cu operatiuni TBM active sau recent finalizate si este bazat pe trei criterii majore: lungimea totala a tunelurilor forate, numarul de utilaje utilizate simultan si gradul de complexitate care include factori precum geologia, adancimea, conditiile de mediu sau coordonarea operatiunilor.
Elementul distinctiv al proiectului din Romania este utilizarea simultana a patru masini de forat tuneluri pe o singura subsectiune feroviara, toate operate in cadrul aceluiasi contract. Doar proiecte de amploare continentala precum HS2, Grand Paris Express, Brenner sau Torino–Lyon folosesc mai multe TBM-uri, insa acestea sunt impartite in mai multe loturi si contracte.
In cazul Apata – Cata, intreaga operatiune este concentrata intr-un singur santier coordonat de consortiul condus de AKTOR.
Cele patru TBM-uri, produse de Herrenknecht si de tip Slurry Pressure Balance sunt adaptate pentru terenuri dificile, caracterizate prin alternanta de argila, nisip si roca dura din zona deluroasa a Transilvaniei. Doua dintre utilaje – Eleni si Varvara – foreaza spre Ormenis/Apata, in timp ce Alexandra si Konstantina avanseaza spre Homorod. Toate opereaza dintr-o baza intermediara comuna situata la Racos ceea ce impune o coordonare logistica extrem de complexa.
Configuratia bidirectionala cu doua perechi de tuneluri forate simultan in directii opuse presupune gestionarea concomitenta a transportului materialului excavat, aprovizionarea cu segmente prefabricate din beton si monitorizarea geotehnica in timp real. Aceasta organizare este considerata una dintre cele mai dificile din punct de vedere operational la nivel european.
Proiectul include realizarea a doua tuneluri majore, fiecare cu galerii duble. Tunelul Ormenis are doua fire paralele de cate 6,9 km, insumand 13,8 km, cele mai lungi tuneluri feroviare construite vreodata in Romania. Tunelul Homorod adauga alti 10,2 km rezultand un total de 24 km forati cu TBM-uri. Diametrul interior al galeriilor este de 8,6 metri, iar intre tuneluri sunt prevazute 23 de galerii de legatura pentru siguranta si interventii.
La inceputul anului 2026, progresul forajelor depasea 6.000 de metri, iar stadiul fizic general al proiectului era de aproximativ 59% la finalul anului 2025. Finalizarea lucrarilor de forare este estimata pentru anul 2027, iar predarea intregii subsectiuni este programata pentru 2028.
Executia este realizata de consortiul format din AKTOR SA (lider), Alstom Transport si Arcada Company, proiectul fiind cofinantat de Uniunea Europeana prin Facilitatea Conectand Europa. Beneficiarul este CFR SA, iar linia modernizata va permite viteze de pana la 160 km/h.
Pe langa dimensiunea tehnica, proiectul are si un impact economic semnificativ. Echipa de lucru este una multinationala, formata din specialisti din Romania, Grecia, Turcia, India si alte state, iar peste 200 de subcontractori si furnizori – majoritatea companii romanesti din judetul Brasov si din regiunea Transilvaniei – contribuie la implementarea lucrarilor. Acest ecosistem genereaza un efect economic important la nivel regional.
Importanta proiectului depaseste nivelul national, fiind o componenta esentiala a Coridorului Rin – Dunare, unul dintre cele noua coridoare prioritare ale Uniunii Europene. Traseul leaga vestul Europei de Marea Neagra, trecand prin orase precum Strasbourg, Viena, Budapesta, Brasov, Bucuresti si Constanta.
Prin amploarea lucrarilor, complexitatea tehnica si utilizarea simultana a patru TBM-uri intr-un singur contract, proiectul Apata – Cata consolideaza pozitia AKTOR in randul marilor contractori feroviari din Europa si confirma capacitatea Romaniei de a gestiona proiecte de infrastructura la standarde internationale.
