Pasajul Basarab din Bucuresti, unul dintre cele mai importante noduri rutiere ale Capitalei, intra in reabilitare completa incepand cu 20 iunie, prima zi de vacanta pentru elevi.
Este un moment care vine dupa 15 ani in care podul nu a putut fi reparat legal din cauza lipsei receptiei oficiale.
Primaria Capitalei a finalizat in sfarsit procedura de receptie si a readus pe santier constructorii initiali, Astaldi, actualul WeBuild si FCC Construccion printr-o tranzactie extrajudiciara. Alaturi de ei vor lucra Trustul de Cladiri Metropolitane si Energetica Servicii.
Starea actuala a Pasajului Basarab este una care pune in pericol siguranta circulatiei atat pentru soferi cat si pentru pietoni. Structura este plina de rugina, cu elemente degradate care atarna, fisuri vizibile la stalpii din beton, sistemul de colectare a apelor pluviale nefunctional, scari si rampe deteriorate, rosturi de dilatatie uzate, lifturi nefunctionale si semnalizare lipsa.
Primarul Ciprian Ciucu a recunoscut ca pasajul este in paragina si ca reparatiile sunt absolut necesare.
Faptul ca un pod inaugurat in 2011 a functionat 15 ani fara receptie si fara posibilitatea legala de a fi reparat este un exemplu al modului in care infrastructura Bucurestiului este gestionata. Degradarile care se vedeau cu ochiul liber de ani de zile nu au putut fi remediate din cauza unui blocaj birocratic pe care niciuna dintre administratiile anterioare nu l-a rezolvat.
Programul de reabilitare este unul amplu si acopera toate componentele pasajului. Se va inlocui integral covorul asfaltic, atat stratul de uzura pe calea pasajului cat si straturile de legatura si uzura pe rampe. Aparatele de reazem nefunctionale vor fi schimbate, la fel si parapetele metalice degradate si rosturile de dilatatie.
Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale va fi refacut complet. Toate suprafetele din beton si metal vor fi curatate prin sablare, fisurile vor fi astupate cu mortare speciale si se vor aplica tratamente anticorozive.
Santierul a fost impartit in faze pentru a minimiza impactul asupra traficului. In prima etapa, intre 20 si 29 iunie se va lucra exclusiv in zona liniilor de tramvai, cu scoaterea din tensiune a retelei de contact, fara afectarea circulatiei auto.
Din 29 iunie pana pe 31 iulie urmeaza restrictia majora: circulatia auto se va desfasura pe o singura bretea, in ambele sensuri, pe segmentul Calea Grozavesti – Soseaua Nicolae Titulescu. In august, traficul auto va fi mutat integral pe cealalta bretea.
Din septembrie, odata cu reluarea cursurilor scolare, configuratia rutiera revine la normal.
STB va aplica un plan de management al traficului pentru toata vara. Liniile de tramvai 4 si 11 vor fi suspendate temporar. Linia 1 va circula deviat intre Romprim si Banu Manta prin Piata Sudului, Dristor si Obor. Linia 10 va fi deviata intre Romprim si Ghencea prin Piata Sudului, Piata Eroii Revolutiei si Trafic Greu. Linia 44 va primi vehicule suplimentare.
Pentru compensare, STB infiinteaza linia de tramvai 54 intre Depou Alexandria, Zetarilor si Sura Mare si linia naveta de autobuz 610 pe traseul Primaria Sectorului 1 – Pasaj Basarab – Piata Leul – Soseaua Progresul.
WeBuild, constructorul care revine sa repare pasajul pe care l-a construit in urma cu 15 ani ca Astaldi este acelasi care pe Podul de la Braila testeaza a treia reteta de asfalt dupa ce primele doua au cedat si care a acumulat 809 zile de intarziere si penalitati de peste 87 de milioane de lei.
FCC Construccion, celalalt constructor implicat, a semnat recent contractul de 3,93 miliarde de lei pe tronsonul 3 al Autostrazii A8 Letcani – Iasi si a primit ordinul de incepere a proiectarii.
Reabilitarea Pasajului Basarab se adauga celorlalte lucrari majore de consolidare din Bucuresti: Pasajul Lujerului atribuit asocierii Bog’Art – Straco Holding la 187 de milioane de lei si Pasajul Obor atribuit asocierii Concelex – X-Way Infrastructure la 109 milioane de lei.
Capitala isi repara in sfarsit infrastructura critica, dar o face cu decenii de intarziere si in conditii de urgenta, cand degradarile au atins un nivel care pune in pericol siguranta circulatiei.
