Autostrazile din Romania vor avea nevoie mult mai repede si mai des de interventii la infrastructura lor comparativ cu cele din Occident, din cauza economiilor care se fac la constructie, avertizeaza Cristian Erbasu, CEO al Constructii Erbasu si presedintele Confederatiei Antreprenorilor si Investitorilor din Romania.
Potrivit lui Erbasu, compromisul principal tine de cota de fundare a autostrazilor. In Occident, autostrazile sunt ridicate fata de nivelul terenului cu cel putin 1,5-2 metri, astfel incat toata infrastructura sa fie deasupra apei din sol. In Romania, pentru a reduce costurile si consumul de resurse naturale, cota a fost coborata, iar autostrazile sunt frecvent la nivelul terenului sau chiar sub acesta.
„La noi, de dragul ieftinirii autostrazii, am schimbat curba rosie si am coborat-o si de foarte multe ori ne trezim cu autostrazile la nivelul locului. Deci, toata infrastructura se afla sub apa, sub circulatia apei. Acea infrastructura va avea probleme majore mult mai repede“, a explicat Erbasu.
Constructorul estimeaza ca infrastructura autostrazilor romanesti, care in conditii normale ar trebui sa reziste 40-50 de ani, nu va dura mai mult de 20-25 de ani. Decizia de a cobori cota de fundare a fost luata pentru a nu epuiza resursele de piatra si balast, in contextul in care Romania construieste simultan sute de kilometri de autostrada intr-un interval scurt de timp.
Avertismentul lui Erbasu pune in perspectiva problemele de tasare si degradare pe care le vedem deja pe autostrazile recent construite. Pe Drumul Expres Braila – Galati, soseaua se taseaza sub propria greutate inainte de a fi deschisa circulatiei, desi solul s-a dovedit mult mai moale decat anticipase studiul de fezabilitate.
Pe Autostrada Sebes – Turda, surparile si alunecarile de teren au dus la inchideri repetate si reparatii costisitoare dupa inaugurare. Pe A7 Pietroasele – Buzau, asfaltul necesita inlocuire la cinci luni de la deschidere.
Nu toate aceste probleme sunt cauzate de cota de fundare, dar observatia lui Erbasu atinge un subiect pe care industria il cunoaste si despre care vorbeste rar in public: autostrazile Romaniei sunt construite la un standard de rezistenta inferior celor din vestul Europei, iar costul acestui compromis va fi platit de generatiile urmatoare, sub forma de reparatii frecvente si durata de viata redusa a infrastructurii.
Avertismentul vine in contextul in care Romania construieste simultan autostrazi pe mai multe fronturi. Secretarul de stat Ionel Scriosteanu anunta ca 2026 va fi cel mai bun an din istoria tarii in materie de deschidere a circulatiei pe drumuri de mare viteza, cu un obiectiv de 240-270 de kilometri.
Principala contributie va veni de la Autostrada Moldovei A7, cu 124 de kilometri intre Adjud si Pascani, la care se adauga tronsoane de pe Autostrada Transilvania A3 si finalizarea centurii A0 Bucuresti.
